Dumitrașcu vrea să reformeze sistemul de încălzire în Capitala: 21 de zone unitare de încălzire şi 5 CET-uri noi

 * RADET nu mai poate merge pe „modelul sovietic”, în care în centru este producătorul şi interesele lui, ci trebuie să se orienteze pe client

O nouă strategie privind încălzirea Capitalei a fost prezentată și supusă dezbaterii de Preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Regiei Autonomie de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), Gabriel Dumitraşcu, în cadrul unei conferinţe de presă. Strategia, care reformulează întregul concept de alimentare termică în sistem centralizat, împarte Capitala în 21 de zone unitare de încălzire, care vor duce la apariția marilor cartiere de consum, urmând să fie construite 5 noi centrale.

Plecând de la ideea că RADET nu mai poate merge pe „modelul sovietic”, în care în centru este producătorul şi interesele lui, ci trebuie să se orienteze pe client, Dumitrașcu a propus reformarea sistemului de încălzire astfel încât consumatorul să poată avea apă caldă şi căldură când doreşte şi la parametrii pe care îi doreşte, iar costurile de producţie și distribuţie să scadă. Investiţia ar putea fi făcută atât de ELCEN, de Primărie cât şi de operatori privați. În opinia preşedintelui RADET, cea mai bună soluţie ar fi ca aceste centrale să fie construite de firme private, concurenţa conducând la preţuri competitive, iar Primăria să aprobe accesul acestora la sistemul de distribuţie.

“ Această reformare şi regândire a întregului concept de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este echivalentul unui nou sistem de management al performanţei. Este vorba de trecerea spre un nou sistem de management de termoficare centralizat. El a fost gândit pentru o structură adaptată condiţiilor actuale ale economiei de piaţă, pentru a putea face trecerea de la o organizare de tip „arhaic” şi pentru că, în condiţiile în care se află azi regia este foarte greu să faci performanţă pe “întreg”. Mai ales când pentru acel “întreg”, investiţiile au lipsit mai bine de 25 de ani ”, a declarat Gabriel Dumitraşcu, Preşedintele CA  RADET.

Printre principalele beneficii ale noului sistem centralizat, menționate de Dumitrașcu,  se află  reducerea pierderilor de căldură din cadrul sistemului,  a consumurilor specifice de combustibil si energie şi implicit a costurilor de producere a energiei. “Prin gândirea marilor cartiere de consum vrem să trasăm nişte delimitări tehnice pentru îmbunătăţirea serviciului de energie termică în Bucureşti conform celor trei criterii: scăderea noxelor, eficienţa energetică ridicată şi un management performant. Va creşte gradul de siguranţă în exploatarea sistemului şi eficienţa echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi gradul de protecţie a mediului ambiant prin reducerea emisiilor poluante ”, a precizat Dumitraşcu.

Un aspect foarte important este că noul sistem centralizat oferă condiţiile tehnice şi economice pentru accesarea fondurilor pentru investiţii sau a fondurilor nerambursabile atât de necesare modernizării infrastructurii „arhaice” din care este compus în prezent sistemul de termoficare.

„ Această abordare este singura modalitate viabilă pe termen scurt şi mediu care ne permite accesul către asigurarea fondurilor necesare modernizării şi retehnologizarii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică al Municipiului Bucureşti. În prezent termoficarea pe toate componentele ei nu e un domeniu finanţabil”, a mai spus Preşedintele CA.

Zonele unitare de încălzire au fost stabilite conform prevederilor Ordinului nr. 91/ 2007 emis de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC) prin care a fost aprobat Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică. Acestea sunt ariile geografice în interiorul cărora alimentarea cu energie termică se poate realiza inclusiv în sistem centralizat.

Sistemul centralizat de termoficare versus centrala termică de apartament

Potrivit unui studiu comparativ între sistemul centralizat de termoficare şi centrala termică de apartament, în Municipiul Bucureşti se recomandă şi chiar impune folosirea încălzirii centralizate, având în vedere motive de ordin social, economic şi al protecţiei mediului. Astfel, sistemul centralizat de termoficare este sigur în exploatare şi are o durată de viaţă de peste 30 de ani, este independent din punct de vedere al combustibilului folosit şi poate funcţiona atât cu gaze naturale, cât şi cu păcură şi alte surse neconvenţionale. Nu în ultimul rând, este ecologic, lipsesc accizele de mediu şi are o atitudine prietenoasă faţă de mediu şi resursele energetice, se precizează într-un  comunicat al RADET.

În prezent, subvenţiile primite de regie de la Primărie (între 450 şi 600 de milioane de lei pe an) finanţează majoritar pierderile pe reţea. Dacă în anii 1990 – 2000, Capitala avea o putere instalată disponibilă de 5800 MWth, provenind de la 4 centrale foarte mari şi 5 producători mici zonali, în prezent Bucureştiul mai are un disponibil de doar 2000 MWth pentru că multe grupuri ELCEN au ieşit din funcţiune. “Lipsa de capacităţi de producţie a dus, pe lângă crize ale absenţei agentului termic – Militariul şi Drumul Taberei au rămas, de exemplu fără căldură la începutul acestui an – şi la aberaţii financiare. Astfel, gigacaloria ajunge să coste dublu – funcţie de distanţa de la care vine agentul termic. Funcţie de zonă, există diferenţe de la simplu la dublu a preţului gigacaloriei. Astfel, în Colentina e 397 lei gigacaloria iar în Grozăveşti 198 lei”, a atras atenţia Gabriel Dumitraşcu.