Guvernul a aprobat noile măsuri pe energie. Perioada plafonării preţurilor la energie și gaze, extinsă până la 31 august 2023. Plafonul până la care prețul energiei va fi compensat este mai mic. Operatorii vor plăti o contribuție la fondul de tranziție energetică

• Ministrul Virgil Popescu: Tranzacțiile succesive cu energie și gaze „vor fi sancţionate dur”, ANRE putând aplica o amendă de 5% din cifra de afaceri

Guvernul a aprobat noi măsuri pe energie. După ședința de Guvern, ministrul Virgil Popescu a prezentat modificările la Ordonanța 27:

Practic, se extinde perioada de aplicabilitate a Ordonanței 27, de la 1 septembrie anul acesta, deci, de astăzi, până în data de 31 august a anului viitor. Aceasta este prima schimbare – schema de plafonare și de protecție a populației și a mediului economic se extinde de la 1 aprilie 2022 la 31 august 2023.

Plafoanele de consum pentru populație rămân aceleași; între zero și 100 de kilowaţi/oră consum, prețul este de 68 de bani pe kilowatt, practic, acest tarif pentru populația care consumă foarte puțin kilowaţi. Între zero și 300 de kilowați, aici este o ușoară schimbare. Între zero și 300 de kilowați, în interiorul aceluiași plafon, încercăm să stimulăm populaţia să facă o economie. Prețul de 80 de bani se aplică pentru primii 255 de kilowați din acest plafon, diferența între 255 și 300 – la prețul din contract.

Pentru mediul economic, pentru instituțiile publice, rămâne un leu pe kilowatt; spitalele, fie că sunt publice, fie că sunt private, educația, fie că este publică, fie că este privată, furnizorii de servicii sociale, fie că sunt publici, fie că sunt private – un leu pe kilowatt pentru întreaga cantitate de energie electrică consumată. Ceilalți, IMM-urile, industriile alimentare, celelalte instituții publice – 85% din cantitatea consumată, tocmai pentru a încerca să îi stimulăm și să economisească mai multă energie electrică. 

La gaze naturale, 31 de bani – rămâne același preț pentru populație pentru kilowatt-ul de gaz natural consumat. Ceea ce poate nu a fost exemplificat până acum, nu a fost spus, în iarna trecută, populația avea un plafon de consum, dacă vă aduceți aminte; în iarna aceasta, nu mai există acest plafon de consum, n-am văzut până acum,  poate că nici noi nu am exemplificat. Nu vorbim de plafon de consum pentru gaze, deci nu vorbim de o problemă în faptul că nu ne încadrăm într-un anumit plafon de consum. De altfel, la gaze naturale, pentru populație, prețul este reglementat, producătorii au obligația să vândă gazul natural furnizorilor de clienți casnici cu 150 de lei pe megawatt și, de asemenea, este plafonat și este reglementat și pentru producția de energie termică, la același preț, pentru CET-uri. Pentru consumul non-casnic, vorbim de același preț de 37 de bani pe kilowatt, pentru cei care –  sunt aceleași condiții ca în ordonanța 27 –  consumă până în 50.000 de megawați anual.

Se introduce în plus o modalitate de a încuraja furnizorii să își caute energie mai ieftină și să nu aștepte ca statul să deconteze indiferent ce sumă. Uitându-ne împreună cu OPCOM și cu ANRE, cu Ministerul de Finanțe, absolut toți din piață, și să vedem exact prețurile medii ale tranzacțiilor, s-a stabilit un plafon maxim de decontare de către bugetul de stat al megawatt-ului de energie electrică, la 1.300 de lei. Practic, tot ce este peste 1.300 de lei, dacă furnizorul nu este suficient de competitiv să-și caute energie și crede că i se poate deconta absolut orice cantitate, nu va mai beneficia de bani de la bugetul de stat.

De asemenea, se descurajează tranzacțiile succesive. Uitându-ne în piață, și am mai spus acest lucru, faimoasa trecere a energiei electrice de la un furnizor la altul, de la un trader la altul și ajunge la furnizor pentru a crește prețul artificial, prețul energiei electrice sau al gazului natural va fi, de data aceasta, foarte dur sancționată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament în piață. Va fi sancționată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care ANRE acum o are la dispoziție pentru a putea să o aplice.

Aş mai vrea să mai spun două lucruri despre piață. Statul, Ministerul Energiei, prin membrii din Adunarea Generală a Acționarilor, acolo unde statul este acționar, va impune, în așa fel încât, la data de 1 noiembrie, strategiile de marketing, strategiile de vânzare ale companiilor să fie aprobate și, în aceleaşi strategii, ne vom asigura să existe vânzare de la producător către industrie, către clientul final, pe un termen lung, de cinci ani de zile, să existe predictibilitate a prețului, să nu mai existe speculații pe piață; ne vom asigura ca furnizorii și distribuitorii să poată să își asigure clienții finali și consumul tehnologic al distribuitorilor, prin contracte bilaterale. De aceea, am impus aceast ritm rapid, până la 1 noiembrie, să existe strategii de vânzare și ne vom asigura că, în ele, prin aprobarile pe care le vom da în adunările generale, se va regăsi acest mod de tranzacționare, tocmai pentru a evita volatilitatea pieței și a exista un comportament normal, un comportament pe termen predictibil, pe termen lung, al actorilor din piață.

Suprataxarea crește. Este contribuție la fondul de tranziție energetică, nu a fost numită contribuție de solidaritate

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, despre contribuția la fondul de tranziție energetică:

Tot în această ordonanță, pe două paliere, observând ceea ce s-a întâmplat, pe de o parte, pe piața de energie, dar și modul în care, să spun, deconturile către furnizori au ajuns să fie efectiv plătite, s-a stabilit introducerea unei contribuții la fondul de tranziție energetică, o contribuție care va fi achitată de producătorii de energie electrică, de agregatorii de energie electrică și gaze, furnizorii care au și activitatea de trading pentru activitatea respectivă, de trading, dar şi pentru traderi, o contribuție care se va face venit la bugetul acestui fond de tranziție energetică și care, fondul respectiv, va asigura plata cu celeritate a deconturilor facturilor de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Practic, prin această contribuție și acest fond, lucrurile intră într-o normalitate, din punctul nostru de vedere, din două perspective: se asigură capitalul de recuperat pentru furnizori mult mai rapid decât dacă erau, oarecum, sincope între diversele rectificări bugetare în cazul în care apare astfel de situații, iar, pe de altă parte, se descurajează ceea ce am văzut în piață, mai ales în zona de trading, crearea unor prețuri care să fie în cascadă, în creștere, mult departe de ceea ce înseamnă, pe de-o parte, costul de producție sau, pe de pe de altă, parte costul de achiziție, la care chiar și traderii au achiziționat energia de pe piață. Împreună cu acel plafon maxim de decontare, lucrurile vor intra într-o normalitate și din perspectiva prețurilor din zona pieței energiei din România și lucrurile acestea se vor vedea, cu siguranță, în săptămânile următoare.

Impactul bugetar total al acestor plafonări este un miliard de lei pe lună, care va fi practic, neutralizat din ceea ce înseamnă contribuţia pe care am impus-o, a precizat ministrul Finanțelor.

Întrebat ce înseamnă tranzacțiile succesive, adică de câte ori să se tranzacționeze astfel încât să se sesizeze ANRE-ul că prețul crește superficial pe piață și să intervină, ministrul Energiei a explicat: Acum dacă vinde cum s-a întâmplat, X lui și Y, și Y lui Z, și Z lui W și, la final, ajunge la un furnizor care cere la decont, este evident că sunt tranzacții succesive.  Deci, este o logică clară, o evidență, /…/ pentru a crește nejustificat prețul de achiziție, care ulterior va veni la decontul la bugetul de stat. Acum avem și un /…/ la prețul de decontare de 1.300, lucrurile vor fi mult mai ușor controlabile.

Întorcându-mă un pic în partea cealaltă a întrebării dumneavoastră, nu la partea de impozitare, la partea de fixare a acelor praguri, de exemplu, de producător și aici aș vrea să mă întorc un pic. Am avut discuții cu toți producătorii și, exact cum a spus colegul meu, domnul ministru Câciu, am avut grijă ca, acolo unde avem investiții și unde se fac investiții, să nu existe probleme cu derularea acelor investiții și mă refer și la Romgaz, mă refer și la Nuclearelectrica și la Hidroelectrica, deci acele prețuri de decontare sau de referință sunt prețuri care asigură continuarea investițiilor, pentru a nu se înțelege că statul vine și taxează și blochează investițiile. Nu, este exclus acest lucru și mai mult, nu este o invenție a noastră, a guvernului sau ceva de genul acesta. Ne-am inspirat, și nu este o rușine să spunem acest lucru, dintr-un model al colegilor noștri din Grecia. Am primit, de la colegii din Grecia, notificarea pe care dânșii au făcut-o la Comisia Europeană, deci, practic acest model este un model deja agreat de Comisia Europeană. Sunt convins că la Praga, pe 9 septembrie la Consiliul extraordinar, vom discuta model și este posibil să asistați, chiar acesta să fie implementat, alături și de modelul nostru, ajustat în alte și în alte state din Uniunea Europeană, iar prețul de 450 să știți, corespunde în euro și cu anumite prețuri de referință din Grecia, de exemplu.