„Trebuie să recunoaștem că situația energetică a României nu este una dintre cele mai bune în acest moment, dar poate nici atât de dezastruoasă pe cât se prezintă uneori. Ani de zile, la conferințe se spunea ce proiecte avem, dar că nu avem bani. Suntem acum în situația în care, de bine de rău, există bani, dar trebuie să avem proiecte, să reușim să absorbim toate fondurile de care dispunem și, mai ales, prin investițiile pe care le facem, să asigurăm o funcționare sigură și stabilă a sistemului energetic, cu un nivel redus de emisii si la preturi suportabile pentru consumatori”, a afirmat Ion Lungu, președintele CNR-CME, în deschiderea Conferinței „Instrumentele World Energy Council pentru Anul 2025. Utilitatea lor Pentru România”, organizată de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în parteneriat cu UNST Politehnica București.
În cadrul conferinței, s-au analizat cinci instrumente elaborate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) pentru o mai bună definire și gestionare a tranzițiilor energetice de succes, și anume:
- Scenariile energetice mondiale/World Energy Scenarios,
- Monitorul problematicilor mondiale/World Energy Issues Monitor,
- Indexul trilemei energetice/World Energy Trilemma Index,
- Cadrul de reziliență dinamică/ Dynamic Resilience Framwework,
- Perspectiva de inovare/ Innovation Insights.
Primele trei instrumente ale tranziției energetice oferă evaluări comparative privind securitatea energetică, echitatea și sustenabilitatea, ajutând la definirea politicilor publice și a oportunității investițiilor. De asemenea, scenariile și rapoartele globale elaborate de CME sprijină procesul de tranziție către o economie decarbonată, bazată pe inovație, eficiență și colaborare internațională. „Instrumentele CME vin cu multe idei, rezultate din analize și discuții, din investigare pe bază de chestionare transmise țărilor membre ale Consiliului pentru a fi completate, care pot furniza informații si elemente destul de bune si utile decidenților în elaborarea politicilor energetice”, a precizat Ion Lungu.
La rândul său, prof.dr.ing. Horia Necula, prorector la UNST Politehnica București, a subliniat utilitatea instrumentelor elaborate de către CME și puse la dispoziție de către CNR-CME, pe care Universitatea le-a valorificat din plin în lucrările realizate. Referindu-se la instrumentul CME „Scenariile energetice globale”, care include și capitolul privitor la mobilitatea electrică, ca parte esențială a transformării sectorului transporturilor, Horia Necula a vorbit despre modul în care Inteligența Artificială (AI) influențează viața noastră de zi cu zi și poate chiar meseriile viitorului, dar a opinat că doar în foarte mică măsură va afecta sectorul energiei. Ceea ce va afecta însă AI va fi creșterea consumului de energie „Se estimează că, dacă trendul de creștere al consumului de energie va fi cel de acum, în circa 10 ani consumul de energie va crește cu minimum 50%. Poate ar fi interesant de văzut care ar fi trendul în acest sens vizavi de creșterea consumului legat de dezvoltarea AI și decarbonare, dar și cum vom putea atinge țintele impuse de UE pentru 2035-2050, mai ales cea mai importantă dintre ele privitoare la decarbonarea totală sectorului energetic până în anul 2050. Le văd greu de atins în condițiile actuale”, a arătat profesorul Necula. Privitor la mobilitatea electrică, el a menționat că parcul de mașini electrice este destul de redus la noi, avându-se în vedere si structura locativă a țării noastre. „Problema rămâne disponibilul de energie, iar studiile în aceste direcții vor fi bine venite”.
Sorin Elisei, director general la Direcția Generală Energie din Ministerul Energiei a atenționat asupra a două provocări: „Este vorba de calitatea și stabilitatea rețelei. După care, avem problema de a putea pune pe masă o cantitate de energie echivalentă cu 1.500 MW necesară unui proiect pentru care România face o aplicație la Comisia Europeană în vederea atragerii finanțării ”.
Apreciind utilitatea instrumentelor elaborate de către Consiliul Mondial al Energiei, Elisei a menționat: „Din păcate, în ultimul timp există o serie de probleme și nu reușim să ieșim din zona de peticeală și de reparații urgente. Sunt multe probleme care vin din trecut și care acum au început să se spargă încet-încet. Aceste instrumente ale CME ar fi foarte utile în ceea ce ar trebui să fie un ciclu: strategie, plan de acțiune, implementare, monitorizare și atunci îți iei datele din rezultatele politicilor tale, după aceea înveți și, din lectiile învățate, te duci să le aplici mai departe”. Reprentantul Ministerului Energiei a punctat modul în care trebuie să atragem tinerii în zona energiei și cum să regândim curricula pentru a putea acoperi zona acesta de competență: „ Încă o dată trebuie să revenim la instrumente. Trebuie să avem oameni care să vină să lucreze și să găsim modalități pentru a-i atrage. Cum atragi oamenii competenți în zona asta? Care este curricula pe care trebuie să o dezvolți?”.
Ștefan Gheirghe, director general executiv al CNR-CME, a afirmat: „Toate analizele se realizează pe cele trei paliere, național, regional și global. Prin răspunsul la chestionarele CME, noi transmitem informații primite de la experții români, care urmează a fi procesate la nivel național, regional european și global. In final, acest lucru ne permite să luăm act de informațiile de la companii, mediul universitar, autoritățile din țara noastră și să ne comparăm cu problematicile țărilor din zona sud-est europeană”.
La profilurile de țară aferente instrumentelor CME, World Energy Trilemma Report si World Energy Issue Monitor, au participat membri ai Consiliului Stiințific ai CNR-CME și ai Future Energy Leaders- FEL Romania, parte din CNR-CME. Vorbitorii au subliniat importanța celor trei dimensiuni din conceptul global al Trilemei energiei și au analizat situația din România, cu scopul de a clarifica și de a informa asupra celor mai recente rezultate ale studiului privind Trilema Energiei și de a obține un feedback competent la aceste rezultate privind: cadrul general al World Energy Trilema Index și indicii considerați în raportul World Energy Trilema Report; profilul României care determină evaluarea indicilor din World Energy Trilema Report și din World Energy Issues Monitor 2025; poziția României in ierarhia indicilor în țările din Europa; politicile care au determinat poziția României în ierarhia Europeană în anul 2025, ținând seama de influențele internaționale și deciziile naționale; aspecte caracteristice rezultate din documentele strategice ale sectorului energie din România.
Principalele aspecte reținute în cadrul conferinței au reliefat modul în care tinerii de la Future Energy Leaders Romania se implică activ în studiile și în problematicile actuale și de perspectivă ale CME și CNR-CME. S-a subliniat creșterea consumului de energie electrică și s-a apreciat disponibilitatea colaborării dintre oficialii exectuvi din cadrul Ministerului Energiei cu membrii CNR-CME. S-a remarcat de asemenea trendul în scădere a vitezei UE privitor la tranziția energetică, apreciindu-se că țintele propuse de UE au fost bune, dar că atingerea lor nu mai poate avea aceeași viteză din cauza situației geopolitice actuale. S-a apreciat că mixtul energtic este foarte bun, dar în egală măsură este foarte important rolul flexibilității sistemelor energetice, precum și rolul stocării pentru securitatea și stabilitatea rețelei electrice.
