În deschiderea Simpozionului Român al Energiei, organizat de CNR-CME, Ion Lungu, președintele CNR-CME, a punctat o tendință clară de creștere a consumului de energie electrică în următorii ani, până la sfârșitul deceniului, ca urmare a evoluțiilor tehnologice și industriale:
„Se estimează o creștere importantă a consumului de energie electrică, în principiu datorată cererii în creștere – mai ales pentru stocare de date și tot ce înseamnă inteligența artificială, datorită transportului electric, noilor dezvoltări industriale etc.”
Referindu-se la contextul european, Lungu a atras atenția asupra unei noi tensiuni între dorința statelor de autonomie energetică și nevoia de interdependență în cadrul Uniunii Europene: „Și la noi, zilnic apar știri despre lucrurile impuse de Uniunea Europeană – ce trebuie să facem, că avem energia noastră și ar trebui să avem prețurile cele mai bune. Această nouă presiune a apărut în momentul în care s-a constatat că deficitele energetice au un preț relativ mare și în creștere.”
Ediția din acest an a SIREN are ca temă centrală tranziția rezilientă și justă în sectorul energetic românesc. În discursul său, Ion Lungu a subliniat complexitatea și caracterul provocator al perioadei actuale pentru sectorul energetic din România: „Sectorul energetic din România se află într-o perioadă extrem de provocatoare, determinată de trecerea de la o energie bazată în principal pe combustibili fosili epuizabili către o energie în totalitate din surse regenerabile, la care se adaugă și o situație geopolitică destul de complicată. Am în vedere, în primul rând, continuarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, care, din păcate, nu dă semne de încetare într-un termen foarte scurt și, de asemenea, situația generată de noile abordări ale administrației din Statele Unite.”
Președintele CNR-CME a subliniat că tranziția energetică a fost dublată de o diversificare majoră a surselor de aprovizionare, în special prin renunțarea aproape completă la importurile de energie primară din Rusia – o reorientare necesară, dar care a venit cu costuri considerabile. În același timp, au apărut și alte provocări, printre care cea a asigurării securității energetice: „Securitatea energetică este, evident, în centrul atenției, pentru că orice am face, trebuie să avem asigurată posibilitatea alimentării consumatorilor. Dacă nu avem energie la consumatori, de altceva este greu să discutăm. Este vorba și de conceptul de reziliență, care la început viza aprovizionarea cu resurse, iar acum rețelele au un rol principal, în principal datorită implicării lor în integrarea surselor regenerabile și, de asemenea, în managementul energiei la consumatori, cu efecte în domeniul eficienței.”
Un alt aspect esențial semnalat a fost cel al securității cibernetice, un subiect de maximă actualitate în contextul digitalizării accelerate a infrastructurilor energetice: „Nu trebuie să uităm de securitatea cibernetică, care este o provocare imensă și se pare că multe lucruri se pot întâmpla dacă nu le tratăm cu mare atenție.”
În încheiere, președintele CNR-CME a precizat: „Trebuie să avem o flexibilitate mai mare a sistemului, prin toate mijloacele. Pentru că avem, la un moment dat, energie, dar neavând atunci când ne trebuie și unde ne trebuie, tot avem mari probleme. Și, nu în ultimul rând, trebuie să avem o atenție mult mai mare în ceea ce privește cronologia și căile de urmat în această tranziție. Dacă, în general, se acceptă că țintele sunt corecte, nu același lucru s-a întâmplat cu modul în care au fost parcurse anumite etape și ceea ce ne așteaptă.”
