„Este nevoie de investiții urgente în producție, transport și distribuție, dar și de o planificare realistă a calendarului tranziției pentru ca prețurile energiei să rămână suportabile și industria să fie competitivă„
Doar prin investiții coerente, digitalizare și cooperare regională, România poate transforma tranziția verde dintr-o povară într-o oportunitate de dezvoltare și securitate energetică, este concluzia Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2025, organizată în perioada 22 – 24 septembrie 2025, de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
La eveniment au participat peste 130 de specialiști din sectoarele energetice din România și Republica Moldova, reprezentanți marcanți din cadrul unor prestigioase entități: ministere și autorități din România și Republica Moldova, companii furnizoare de echipamente, soluții și servicii energetice, operatori din domeniul energetic, institute de cercetare-dezvoltare, universități, organizații non-guvernamentale, firme de consultanță.
Sectorul energetic din România se află într-o perioadă extrem de provocatoare, determinată de mai mulți factori: trecerea de la producerea de energie pe bază de combustibili fosili către o energie produsă din surse regenerabile, situația geopolitică destul de complicată din zona și situația generată de noile abordări ale administrației din Statele Unite; pentru ca tranziția să fie rezilientă și justă sunt necesare investiții importante în finalizarea proiectelor în derulare și a celor aflate în stadiu de proiectare și avizare, atât în producere, cât, mai ales, în rețele, pentru a se putea prelua energia din sursele regenerabile intermitente și impredictibile.Fondurile europene trebuie folosite prioritar și în totalitate; actualele tehnologii mature vor fi baza, dar, în paralel, noi tehnologii în producție și rețele inteligente vor trebui implementate.
Lucrările SIREN 2025 au relevat o serie de idei principale, provocări, soluții privind funcționarea Sectorului Energie din România, care sunt prezentate în continuare:
1. Securitatea energetică rămâne în centrul atenției pentru asigurarea alimentării consumatorilor și în viitor;
2. Este necesară dezvoltarea rețelelor electrice, inclusiv a celor de interconexiune cu țările Europene din jurul României, ceea ce va permite eficientizarea funcționării SEN, creșterea siguranței în funcționare și reducerea prețului energiei;
3. Pentru integrarea în SEN a Surselor Regenerabile de Energie (SRE) și eficientizarea consumului sunt necesare investiții urgente, atât în rețelele electrice, cât și în stocare;
4. Trebuie accelerată implementarea proiectelor și utilizarea tuturor fondurilor din PNRR și din Fondul pentru modernizare, dar trebuie căutate și alte soluții de finanțare;
5. Sunt necesare soluții pentru înlocuirea capacităților pe cărbune pentru a menține siguranța în alimentare pe perioada tranziției;
6. Industria nucleară este o sursă curată de energie electrică, care va permite acoperirea necesarului de bază al graficului de sarcină prin unitățile de mare putere, având totodată un rol de reglare al sistemului energetic prin implementarea SMR-urilor, furnizoare de flexibilitate și echilibrare;
7. Se recunoaște rolul gazului natural în tranziția din energie și continuarea utilizării în perioada postranziție;
8. Prosumatorii, stocarea și digitalizarea devin elemente-cheie pentru flexibilitate și reziliență;
9. Prețurile energiei și competitivitatea economică depind de modernizarea rapidă a infrastructurii și de politici coerente;
10. Tranziția energetică a fost dublată de diversificarea majoră a surselor de aprovizionare, în principal prin renunțarea aproape totală de către Europa la importurile de energie primară din Rusia cu costuri considerabile;
11. Tranziția verde implică predictibilitate, transparență și eficiență;
12. Este necesară în viitor mai multă lichiditate și transparență pe piața angro de energie electrică; este utilă o analiză a actualului model al pieței de energie electrică.
13. Implementarea soluțiilor tehnice de flexibilizare a funcționării SEN, prin utilizarea tehnologiilor moderne este o necesitate;
14. Dependența de importurile de energie electrică din România rămâne încă importantă, deoarece producția predictibilă de energie electrică este încă scăzută. Pe termen mediu și lung trebuie redusă această dependență de importuri;
15. Trebuie soluționată problema restanțelor la plată către furnizorii de energie electrică din schema de plafonare anterioară;
16. Este necesară utilizarea tehnologiilor Digital Twin și Inteligență Artificială pentru creșterea perfomanțelor în funcționarea SEN;
17. Alimentarea centralizată cu căldură și apă caldă în marile aglomerări urbane rămâne încă o provocare. Către ce ne îndreptăm: electrificare, gazeificare, cogenerare, care rămâne rolul biomasei?
18. Finalizarea retehnologizării centralelor IERNUT și Mintia, pe gaze naturale rămâne o prioritate;
19. Creșterea siguranței în funcționarea SEN este legată de reducerea inerției mecanice din sistem, ca urmare a închiderii capacităților de producere convenționale. Cum vom rezolva această provocare (pe care și alte state o au)? Soluționarea poate fi prin inerție sintetică sau prin alte soluții tehnice;
20. Coordonarea centralizată la nivel de guvern a ajutoarelor de stat în domeniul energiei este o necesitate. Atenție la gratuități, care pot deforma piața de energie;
21. Universitățile au în vedere dezvoltarea sistemelor și deja au introdus în programele universitare ale facultăților de profil noile tehnologii;
22. România are excelență în IT și trebuie să continue acest drum. Atenție, să nu pierdem acest avantaj;
23. Consumul final brut de energiei este de așteptat să scadă ușor cu 6% până în 2030, față de 2022. Cu toate acestea, în cazul unei dezvoltări economice mai puternice a României, consumul de energie electrică ar putea crește;
24. În multe situații, suntem “reactivi” și trebuie să devenim “proactivi”;
25. Rolul comunităților din energie este și va fi în dezvoltare;
26. CyberSecurity rămâne o problemă care trebuie sa preocupe toate entitățile din sectorul energie pentru foarte mult timp în viitor;
27. Centrele de date care ar pcare trebuie fructificată;
28. Proiectele de electromobilitate sunt în plină desfășurare și preocupă mulți operatori din sectorul energie; Aceștia trebuie sprijiniți mai ales în relația cu UAT-urile;
29. A fost reafirmată necesitatea continuării sprijinului României pentru Republica Moldova.
Discuțiile din cadrul SIREN 2025 au subliniat, printre altele, că tranziția energetică reprezintă principala provocare a deceniului, aflată la intersecția dintre securitatea energetică, competitivitatea economică și integrarea europeană.
România se confruntă cu presiuni importante: necesitatea înlocuirii combustibililor fosili, modernizarea rețelelor și reducerea dependenței de importurile de energie electrică.
Republica Moldova a subliniat importanța sprijinului României și a interconectărilor strategice pentru integrarea în piața energetică europeană și consolidarea suveranității energetice. România a afirmat că va continua să sprijine Republica Moldova. Tranziția verde a fost prezentată nu ca o obligație impusă de Bruxelles, ci ca o șansă pentru competitivitatea națională și europeană, susținută de fonduri masive prin PNRR și politicile de coeziune.
Gazul natural și energia nucleară rămân pârghii esențiale în perioada de tranziție, iar proiecte precum Neptun Deep pot dubla producția internă de gaze și pot crește independența României.
În paralel, numărul prosumatorilor este în explozie, iar stocarea energiei și digitalizarea (contorizare inteligentă, rețele SMART) devin priorități pentru flexibilitatea și reziliența sistemului.
Toți vorbitorii au accentuat nevoia de investiții urgente în producție, transport și distribuție, dar și de o planificare realistă a calendarului tranziției, pentru ca prețurile energiei să rămână suportabile și industria să rămână competitivă.
STATISTICĂ SIREN 2025
➢ 3 zile de simpozion
➢ 130 participanți din România
➢ 5 participanți din străinătate: Republica Moldova și Elveția
➢ 5 Sesiuni de discuții:
• 1 Sesiune de Deschidere
• 4 Paneluri de discuții
➢ 44 vorbitori
➢ 19 lucrări tehnice
➢ 17 ore de eveniment
Reprezentanții CNR – CME speră că identificarea acestor problematici/ provocări poate ajuta la o abordare realistă a situației actuale a sectorului energie din România, oferind autorităților posibilitatea de a le include în documentele de politici și strategii. În final, putem spune că, din concluziile simpozionului, a rezultat clar utilitatea acestuia. Avem speranța că identificarea acestor problematici poate ajuta la o abordare realistă a situației actuale a sectorului energiei din România și la o sugerare a acțiunilor necesare pentru rezolvarea lor într-un viitor apropiat.
Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) este o asociație neguvernamentală și principala organizație multi-energetică din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei din anul 1924, partener strategic pentru alte organizații, asociații şi fundații în domeniul energiei și mediului din România.
Simpozionul Român al Energiei – SIREN se desfășoară la fiecare doi ani, cu începere din anul 2021, și este organizat de Asociația Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Consiliul Mondial al Energiei (CME) este principala organizație mondială în domeniul energiei, înființată în 1924, care cuprinde peste 90 de comitete naționale din peste 3000 de organizații membre și a cărei misiune este promovarea, asigurarea și utilizarea sustenabilă a energiei în beneficiul tuturor oamenilor de pe planetă
