- Proiectul este în consultare publică
- România are obiectivul strategic de a deține un mix al energiei electrice echilibrat și diversificat, în care se regăsesc toate tipurile de surse de energie primară disponibile la costuri competitive
Ministerul Energiei a reușit să lanseze, în consultare publică, proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu şi mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document. E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, a precizat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, printr-un comunicat.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.
Potrivit documentului, România are obiectivul strategic de a deține un mix al energiei electrice echilibrat și diversificat, în care se regăsesc toate tipurile de surse de energie primară disponibile în România la costuri competitive. Din considerente de securitate energetică, strategia consfințește locul combustibililor tradiționali în mix – gaz natural, energie nucleară și carbine. Tranziția energetică urmărește creșterea ponderii producției energiei electrice fără emisii de GES, adesea din surse intermitente precum energia eoliană și cea fotovoltaică. Toate SRE vor cunoaște o dezvoltare în România după anul 2020, ritmul de creștere al fiecăreia fiind determinat de evoluția costurilor relative ale tehnologiilor. În contextul creșterii producției din SRE intermitente, toate capacitățile convenționale noi trebuie să ofere servicii de sistem și să respecte condițiile de adecvanță la nivelul sistemului, în așa fel încât să fie evitate congestiile apărute la nivel de regiuni.
Dublarea producției de energie nucleară poate avea loc în condițiile în care este atinsă eficiența economică considerată în modelarea cantitativă, ce nu induce costuri suplimentare semnificative pentru consumatorii finali, și sunt respectate condiționalitățile tehnice și de mediu convenite la nivel european. Realizarea a două noi reactoare la Cernavodă ar mări marginal cererea de energie electrică și ar reduce producția din capacități pe bază de combustibili fosili și SRE cu circa 6 TWh, se menționează în Streategia energetică propusă de MInisterul Energiei.
Potrivit specialiștilor care au lucrat la proiect, deciziile de investiții în prelungirea duratei de viață a vechilor capacități sau în noi capacități pe bază de gaz natural și cărbune devin mai dificile din momentul luării deciziei finale de investiții pentru noi capacități nucleare. În condițiile dublări ponderii energiei nucleare în mixul de energie electrică, va fi îngreunată înlocuirea grupurilor vechi pe bază de cărbune cu grupuri noi pe bază de gaz natural (inclusiv gaz obținut prin gazeificarea lignitului) utilizând infrastructura existentă, dat fiind rolul limitat pentru gazul natural în mixul energiei electrice după anul 2030.
Fără o dublare a producției de energie nucleară, mixul energiei electrice va include mai mult gaz natural și carbine, se mai menționează în strategie. Capacități noi pe bază de SRE intermitente vor continua să se dezvolte fără scheme de sprijin. Un factor determinant pentru viabilitatea proiectelor de SRE este accesul la finanțare cu costuri scăzute de capital. Prin mecanisme adecvate de sprijin, utilizarea biogazului și a deșeurilor va crește ușor, cu precădere în capacități de cogenerare, cu respectarea standardelor de mediu.
Sectorul energetic va necesita investiții susținute și în intervalul 2030-2050. Potrivit Scenariului Optim, cheltuielile totale de investiții în sectorul energetic vor fi, între 2031 și 2050, de circa 13 mld. Lei.
Principalele tendințe de dezvoltare prezentate se referă la: creșterea rolului sustenabil al biomasei în mixul energetic; viitorul electromobilității; creșterea ponderii SRE în mixul energiei electrice și utilizarea tehnologiilor CSC; forme de stocare a energiei, inclusiv centralele hidroelectrice cu pompaj invers; eficiența energetică, în special a imobilelor; încălzirea electrică pe bază de pompe de căldură.
„Pentru întemeierea solidă a opţiunilor strategice, a fost realizat un studiu complex şi detaliat de modelare macroeconomică, cu simularea numerică şi compararea a aproape 50 de scenarii, subscenarii şi senzitivităţi. Modelarea a fost realizată de consorţiul internaţional Ernst & Young”, precizează Ministerul Energiei.
Puteți vizualiza documentul pe site-ul Ministerului Energiei, la Secțiunea Transparență decizională AICI
