Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021–2030, în variantă actualizată. Documentul vine cu direcții ambițioase pentru transformarea sistemului energetic național, ce reprezintă angajamentele României privind decarbonizarea, securitatea energetică și competitivitatea economică.
Noua versiune a PNIESC prevede o reducere a emisiilor nete de GES (luând în considerare și domeniul Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultura – LULUCF) cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Potrivit datelor oficiale, în acest domeniu, România a făcut deja progrese semnificative, realizând, până în 2022, 85% din ținta stabilită pentru 2030 privind reducerea emisiilor nete de GES (cu LULUCF). Pe termen lung, obiectivele devin și mai ambițioase: reducere de 96% a emisiilor până în 2040 și neutralitate climatică în 2050, echivalentă cu o reducere de 105% a emisiilor nete față de 1990.
Pentru Energie, este stabilită o reducere de 87% a emisiilor până în 2030, prin eliminarea treptată a cărbunelui și extinderea masivă a surselor regenerabile.
Pentru Transporturi, este prevăzută limitarea creșterii emisiilor la maximum 40%, susținută de electrificare, dezvoltarea infrastructurii feroviare și transport multimodal.
La Clădiri, obiectivul este o reducere de 19% prin eficiență energetică și tehnologii precum pompele de căldură.
Industrie: reducere de 77%, prin electrificare și modernizarea tehnologiilor.
Agricultură: reducere de 44% prin optimizarea practicilor zootehnice.
Deșeuri: reducere de 25% prin reciclare și reutilizare.
LULUCF: creșterea absorbțiilor cu 87%, în principal prin management forestier îmbunătățit.
Sursele regenerabile devin pilon central al mixului energetic. România își propune ca ponderea energiei din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut să atingă cel puțin 38,3% până în 2030, cu o etapă intermediară de 31% în 2025. Sectorul energiei electrice va cunoaște cea mai rapidă transformare, cu o pondere estimată a SRE de 57,8% până la finalul deceniului.
Electrificarea transporturilor va conduce la o pondere de 29,4% a energiei regenerabile în acest sector, în timp ce în încălzire și răcire se estimează atingerea unui nivel de 41,1%. În paralel, utilizarea biomasei va scădea, fiind înlocuită treptat cu soluții mai curate, precum pompele de căldură, atât din considerente de mediu, cât și pentru îmbunătățirea calității aerului.
Planul revizuit stabilește o țintă de consum de energie primară de 28,7 Mtep în 2030, sub pragul de 30,2 Mtep prevăzut de legislația europeană. Aceasta reprezintă o reducere de 9% față de 2022. Consumul final brut de energie este estimat să scadă cu 6%, în paralel cu creșterea utilizării energiei regenerabile, care va ajunge la 22,5 Mtep.
Pe termen lung, până în 2050, România vizează reducerea consumului de energie primară cu 25% și a celui final cu 28%, consolidând tranziția către un sistem energetic sustenabil.
PNIESC pune un accent puternic pe consolidarea securității energetice. România își propune să devină exportator net de energie electrică, cu o capacitate instalată totală de 31,3 GW până în 2030, din care aproximativ 76% provenind din surse regenerabile.
În paralel, sunt planificate investiții în capacități nucleare, gaze naturale și hidroenergie, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport și interconectare. Proiectele strategice de gaze, inclusiv coridoarele regionale și exploatarea resurselor din Marea Neagră, vor contribui la reducerea dependenței de importuri.
Un rol esențial îl va avea și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei: 1.200 MW până în 2030 și 2.000 MW până în 2035, inclusiv prin baterii și tehnologii bazate pe hidrogen, precum și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.
România urmărește creșterea gradului de interconectare la 15% până în 2030, facilitând integrarea piețelor și participarea surselor regenerabile. În același timp, politicile vizează dezvoltarea mecanismelor de flexibilitate, stimularea autogenerării și protejarea consumatorilor, inclusiv în contextul combaterii sărăciei energetice.
Prin Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022–2027, România își propune să avanseze către statutul de „inovator moderat” la nivel european. Accentul este pus pe dezvoltarea ecosistemelor de inovare, colaborare internațională și transfer tehnologic în sectorul energetic.
.jpg)
