- Mihaela Suciu, DEER: Nu vrem să intrăm în invertoarele prosumatorilor, vrem doar să protejăm rețelele;
- Virgiliu Ivan, DEN: Nu ne dorim control în sensul restricționării, ci capacitatea de a interveni atunci când apar fenomene greu de stăpânit;
- Mădălin Borș, Comisia pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor, Camera Deputaților: Nu vrem acces la datele prosumatorilor, vrem să ne asigurăm că acestea nu pot fi accesate de actori statali străini
„Cel mai important pentru noi este să protejăm rețelele”, a fost mesajul ferm transmis de Mihaela Rodica Suciu, Director General al Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, în contextul discuțiilor privind noile reglementări și provocări aduse de creșterea numărului de prosumatori.
„Nici eu, nici domnul Ivan (Virgiliu Ivan, Director DEN – n.r.) și nici colegii noștri din distribuții nu vrem să facem mai mult decât trebuie. Noi suntem cei care protejăm rețelele și asta trebuie înțeles. Toți suntem prosumatori, avem invertoare, dar cel mai important este să protejăm rețelele. Nu vrem să intrăm în invertoarele prosumatorilor, vrem doar să protejăm sistemul energetic”, a afirmat Mihaela Suciu, insistând asupra faptului că independența energetică a fiecărui consumator este esențială, însă stabilitatea și siguranța infrastructurii trebuie să rămână prioritatea absolută.
În aceeași linie, Virgiliu Ivan, Directorul Dispecerului Energetic Național din cadrul Transelectrica, a atras atenția că sistemul energetic național are nevoie de mecanisme clare de monitorizare și intervenție, pentru a face față noilor realități din teren. „În sistemele energetice este foarte important să poți controla ceea ce se întâmplă. Nu ne dorim control în sensul restricționării, ci capacitatea de a interveni atunci când apar fenomene greu de stăpânit. După câțiva ani de dezvoltare accelerată a prosumatorilor, este momentul să analizăm ce nu s-a făcut corect și să corectăm”, a precizat Ivan.
Potrivit acestuia, operatorii de transport și distribuție trebuie să dispună de pârghii tehnice și legislative pentru a asigura funcționarea sigură și echilibrată a sistemului, în condițiile în care producția descentralizată devine un fenomen de masă.
Discuțiile pe temă au fost completate de Mădălin Borș, Secretar al Comisiei pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților, care a explicat importanța introducerii unui cadru clar privind securitatea cibernetică în energie, inclusiv pentru echipamentele de putere mică: „În securitatea cibernetică, zicala ‘ce nu știi nu te poate afecta’ nu se aplică. Lipsa conștientizării unei vulnerabilități nu înseamnă că ea nu există. De aceea am introdus un amendament la legea securității cibernetice în energie, prin care DNSC devine autoritatea competentă și pentru echipamentele sub 1 MW.”
Borș a subliniat că România are în prezent aproximativ 400.000 de echipamente sub 1 MW, dintre care peste 300.000 aparțin prosumatorilor, iar majoritatea utilizează rețele publice de comunicații — ceea ce generează riscuri majore dacă nu sunt implementate standarde stricte de protecție.
„Ne dorim ca DNSC să verifice și să certifice produsul software – firmware-ul acestor echipamente, în colaborare directă cu producătorii. Nu vrem acces la datele prosumatorilor, ci vrem să ne asigurăm că aceste date nu pot fi accesate de actori statali străini. Este o inițiativă care vine cu întârziere, dar este esențială pentru securitatea sistemului.”
Declarațiile au fost făcute la Forumul de Securitate Ciberbetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică Romania. InvesTenergy este Partener Media al evenimentului.
