Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) avertizează că România riscă să devină prima țară din lume care ar putea limita sau chiar opri administrativ instalațiile fotovoltaice ale cetățenilor, contrar principiilor pieței interne europene și directivelor privind prosumatorii. Potrivit organizației, nicio altă țară din Uniunea Europeană nu ar aplica astfel de măsuri considerate intruzive.
În replică, deputatul Mădălin George Borș, coinițiator al proiectului de lege, denunță ceea ce numește o campanie de manipulare lansată de APCE în legătură cu propunerea legilsativă L453/2025. Parlamentarul subliniază că „drepturile prosumatorilor nu sunt atinse”, insistând că inițiativa legislativă nu introduce în niciun fel controlul asupra instalațiilor fotovoltaice ale consumatorilor casnici.
„Afirmațiile promovate de APCE nu au nicio legătură cu textul real al proiectului de lege. Este o campanie intenționată de inducere în eroare, menită să creeze panică nejustificată și să compromită o inițiativă care, în realitate, protejează interesele prosumatorilor”, declară deputatul Borș. „Oricine citește proiectul poate vedea negru pe alb că aceste acuzații sunt inventate.”
Pentru o corectă informare a publicului, deputatul evidențiază faptul că proiectul de lege 453/2025 nu modifică în niciun fel drepturile existente ale prosumatorilor, garantate deja de legislația în vigoare. El amintește explicit Art. 70 lit. a, care prevede: accesul garantat la rețea pentru energia produsă din surse regenerabile și dispecerizarea prioritară a energiei provenite de la prosumatori în Sistemul Energetic Național.
„Aceste drepturi fundamentale rămân intacte și nu sunt afectate de proiectul L453/2025”, afirmă Borș, contrazicând acuzațiile APCE privind posibile măsuri de oprire de la distanță, limitare a producției sau control al echipamentelor casnice.
Deputatul insistă că inițiativa legislativă are un obiectiv unic și clar: întărirea securității cibernetice pentru echipamentele fotovoltaice conectate la rețea, într-un context global în care vulnerabilitățile tehnice pot crea riscuri majore pentru infrastructurile energetice naționale.
Potrivit lui Borș, proiectul urmărește:
- stabilirea unor standarde minime obligatorii de securitate cibernetică pentru echipamentele conectate la rețea;
- clarificarea responsabilităților privind gestionarea și protejarea datelor de acces;
- cooperarea între producători și autoritățile române pentru identificarea și eliminarea vulnerabilităților;
- prevenirea situațiilor în care echipamente neconforme ar putea afecta securitatea infrastructurii energetice.
Textul integral al proiectului de lege este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, iar deputatul face un apel la responsabilitate și dezbatere publică pe text, încurajând cetățenii și actorii din piața energiei să consulte direct documentul pentru a evita interpretările eronate sau distorsionate.
