- Cercetările arată că independența energetică națională a devenit extrem de importantă, depășind eliminarea treptată a combustibililor fosili
- Încrederea în schimbările climatice este în scădere: 37% dintre directori se așteaptă să îndeplinească obiectivele de decarbonizare pentru 2030, față de 44% în 2023
- Siemens îndeamnă factorii de decizie să integreze reziliența energetică, investițiile în rețele și tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială (IA), în strategiile climatice
În timp ce liderii mondiali se pregătesc să se reunească în Brazilia pentru COP30, un nou studiu major realizat de Siemens dezvăluie că geopolitica remodelează strategia de infrastructură, securitatea energetică națională depășind cooperarea globală în domeniul climei, fiind principalul motor al tranziției energetice.
Monitorul de Tranziție a Infrastructurii Siemens 2025 arată că liderii de rang înalt consideră că o aprovizionare cu energie rezilientă ar trebui să fie principala prioritate guvernamentală printre obiectivele de tranziție a infrastructurii – în creștere de pe locul trei în 2023. Între timp, independența energetică națională și gestionarea proactivă a riscurilor climatice au înregistrat cea mai semnificativă creștere în ceea ce privește prioritățile.
Creșterea instabilității globale intensifică volatilitatea pieței și a lanțului de aprovizionare. Pentru a atenua utilizarea energiei ca instrument geopolitic, guvernele acordă prioritate securității, independenței și pregătirii, alături de atenuarea schimbărilor climatice.
Raportul, bazat pe un sondaj global realizat în rândul a 1.400 de directori executivi și reprezentanți guvernamentali din 19 țări, evidențiază o schimbare: de la o viziune multilaterală asupra energiei curate la una din ce în ce mai centrată pe reziliența suverană și producția regională. Având în vedere presiunea crescândă asupra sistemelor energetice publice și private, în contextul unor provocări climatice, geopolitice și de piață care se suprapun, studiul constată că reziliența energetică este acum văzută ca un factor esențial al tranziției către energia curată – nu ca un compromis împotriva acesteia.
„Tranziția către infrastructură intră într-o nouă fază în care obiectivele naționale de securitate energetică depășesc colaborarea globală în domeniul decarbonizării. Pe măsură ce sistemele se confruntă cu perturbări climatice și energetice tot mai mari, reziliența nu mai este opțională – inteligența artificială, tehnologia și digitalizarea sunt acum esențiale pentru această schimbare. Acestea pot permite organizațiilor și guvernelor să gestioneze complexitatea sistemelor bazate pe surse regenerabile, să asigure fiabilitatea și să accelereze tranziția către energia curată într-un mod mai inteligent și mai sustenabil”, a declarat Matthias Rebellius, membru al Consiliului de Administrație al Siemens AG și CEO al Smart Infrastructure.
De la tranziția globală la reziliența națională
Peste trei din cinci (62%) respondenți consideră că sistemele energetice ale viitorului se vor baza mai mult pe producția locală sau regională decât pe comerțul global, cu factori cheie precum integrarea surselor regenerabile, pregătirea pentru stocare și sistemele avansate de rețea. Deja, peste jumătate spun că reziliența (53%) și independența energetică (52%) ating maturitatea sau sunt avansate în țările lor – semnalând că o schimbare în prioritățile infrastructurii este deja în curs de desfășurare. Încrederea în obiectivele climatice este în scădere
Având în vedere că reziliența și securitatea energetică au acum prioritate, încrederea în atingerea obiectivelor climatice globale începe să scadă. Peste jumătate (57%) dintre directorii la nivel global se așteaptă la investiții sporite în combustibili fosili în următorii doi ani, iar doar 37% dintre companii cred acum că își vor îndeplini obiectivele de decarbonizare pentru 2030 – în scădere de la 44% în 2023.
Un semnal de alarmă înainte de COP30
Având în vedere că încrederea în obiectivele climatice este în scădere și strategiile pentru 2026 sunt în curs de dezvoltare, raportul subliniază faptul că eșecul integrării rezilienței în planificarea energetică riscă atât repercusiuni economice, cât și de mediu. Într-un moment în care guvernele recalibrează strategiile net zero alături de agendele de bunăstare și creștere, Siemens subliniază că, prin investiții în rețele și inovație digitală, se pot accelera progresele către angajamentele climatice, precum și reziliența energetică.
Inteligența artificială va accelera tranziția
Pe măsură ce strategiile energetice naționale evoluează, tehnologiile digitale rămân în centrul tranziției către infrastructură. Digitalizarea se clasează pe locul doi ca importanță în accelerarea tranziției către energie curată pentru industrii – imediat după extinderea stocării energiei – IA fiind așteptată să aibă cel mai mare impact pozitiv. Respondenții consideră că IA contribuie la creșterea rezilienței infrastructurilor critice (66%) și raportează că organizațiile lor utilizează IA pentru a-și decarboniza operațiunile (59%).
Monitorul de Tranziție a Infrastructurii Siemens 2025 este un studiu bienal comandat de Siemens, care a realizat un sondaj în rândul a 1.400 de directori executivi și reprezentanți guvernamentali din 19 țări, din domeniile energiei, clădirilor și industriilor. Ediția din 2025 este a doua din serie și va fi lansată înainte de COP30.
