Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, se află într-o situație dificilă și cu miză uriașă: prins între constrângerile legislative și obligațiile ferme asumate prin PNRR, trebuie să găsească rapid soluții pentru a evita pierderea a zeci de milioane de euro din fondurile europene.
Comisia Europeană a transmis un semnal de alarmă ferm către România: procedurile considerate netransparente și numirile contestabile din conducerea Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia pun în pericol tranșa a treia de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Energiei Bogdan Ivan Gruia este obligat să intervină rapid și decisiv. O notă de informare cu privire la stadiul implementării Jalonului 121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic din cadrul Componentei 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență a fost prezentată Guvernului, însă soluțiile trebuie să vină tot de la ministrul Energiei
“Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia Comisiei Europene. Revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei”, se arată în nota Ministerului Energiei. Conform calculului preliminar efectuat de experții MIPE, se indică o penalitate de minimum 25 milioane euro pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului, ce vizează 4 persoane din Hidroelectrica și CE Oltenia.
Orice acțiuni ar fi putut fi luate în considerare de către Ministerul Energiei (modificare Act Constitutiv) ar fi fost lipsite de efecte juridice, în considerarea faptului că membrii respectivi au contracte de mandat încheiate cu Consiliul de Supraveghere, se mai subliniază în documentul vizat.
Prin Decizia C(2025) 3490 din 28 mai 2025, Comisia Europeană a suspendat plăți în valoare de 227,9 milioane euro, invocând neîndeplinirea integrală a Jalonului 121, care vizează guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie. Deși România a reușit, ulterior, să reducă suma suspendată cu aproximativ 71 milioane euro prin clarificări și documente suplimentare, problema rămâne nerezolvată: numirile în funcțiile-cheie din Hidroelectrica și CE Oltenia, care potrivit CE, nu respectă principiile de transparență, competitivitate și integritate, esențiale pentru deblocarea banilor europeni.
La Hidroelectrica, Comisia Europeană a identificat patru deficiențe la nivelul Consiliului de Supraveghere și două în Directorat. Se specifică că numirea CEO-ului și CFO-ului s-a făcut fără respectarea standardelor de transparență și eligibilitate profesională. Cităm din nota de fundamentare: „Comisia a reținut că România nu a putut demonstra că perioada dintre demisia efectivă (septembrie 2023) și numirea ca președinte al Directoratului (noiembrie 2023) poate fi considerată perioadă de „cooling-off” pentru a putea atenua potențialele conflicte de interese sau influența nejustificată în temeiul principiilor de guvernanță corporativă. Pe de altă parte, în data de 26.02.2025, Comisia a sesizat Ministerul Energiei că dorește clarificări cu privire la faptul că numirea CFO–ului Hidroelectrica a îndeplinit condițiile de eligibilitate obligatorii pentru numirea în Directorat la data selecției, mai exact cerința privind certificarea/acreditarea ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA”.
Ulterior, Comisia Europeană nu a fost convinsă de explicațiile autorităților din România și a reiterat că singura soluție acceptabilă este reluarea procedurii de selecție, într-un mod care să respecte în totalitate cerințele Jalonului 121.
La Complexul Energetic Oltenia, situația este similară: Comisia a constatat 5 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 în Directorat. Doi dintre actualii membri ai Directoratului au fost implicați direct în achiziția consultantului care i-a selecționat ulterior – o incompatibilitate flagrantă, menționată de Comisia Europeană.
În ambele cazuri, Ministerul Energiei susține că nu are instrumente legale pentru a revoca membrii Directoratelor, aceste prerogative revenind Consiliilor de Supraveghere.
În nota ministerului, Guvernul a fost informat că Hidroelectrica a apelat la KPMG pentru un audit independent privind procedurile de selecție la Hidroelectrica. Raportul a fost transmis Comisiei Europene, iar în cadrul videoconferinței, organizată în cursul zilei de 02.09.2025, Comisia a punctat faptul că România a avut oportunitatea pentru o perioadă de 30 de zile după emiterea CID din luna mai 2025 să transmită obiecții la constatările COM și a precizat că, în măsura în care România își asumă concluziile Raportului KPMG, ar putea furniza un punct de vedere preliminar cu privire la conținutul acestuia din perspectiva cazurilor celor 2 membri ai Directoratului. Comisia a mai reiterat faptul că singura modalitate de remediere a deficiențelor constatate rămâne derularea unei proceduri de selecție respectând principiile Jalonului.
În paralel, au fost demarate noi proceduri de selecție pentru membrii Consiliilor de Supraveghere, cu interes foarte mare: 52 de candidați pentru 3 posturi la Hidroelectrica, 22 de candidați pentru 4 posturi la CE Oltenia. Însă aceste procese riscă să fie întârziate de contestații în instanță, un pericol real semnalat chiar de Ministerul Energiei.
Mesajul transmis de Comisia Europeană nu s-a schimbat: dacă până la finalul lunii noiembrie 2025 România nu remediază deficiențele legate de selecția șefilor de Hidroelectrica și CE Oltenia, suspendarea fondurilor va deveni definitivă. Rămâne de văzut ce soluții va propune ministrul Energiei pentru această situație. Timpul presează!
