Pathway to Power este un proiect marca CIGRE Romania Next Generation Network (NGN) prin care facem cunoscută vocea specialiștilor din domeniul energetic sau domenii conexe, fie ei la început de carieră sau cu o vastă experiență în domeniu.
InvesTenergy pune Specialiștii în lumină. Publicăm interviurile Pathway to Power, în baza Parteneriatului cu CIGRE Next Generation Network (NGN) Romania, ramura pentru tineret a Comitetului Național Român al CIGRE – cea mai mare asociație profesională din lume în domeniul sistemelor electroenergetice.
În interviul de astăzi, Radu Opreanu, lider de Marketing al CIGRE Romania și inginer în cadrul Transelectrica, discută cu dl Gheorghe Moraru, unul din cei mai buni specialiști din România în domeniul sistemelor de protecție și control, cu o experiență practică îndelungată, atât în cadrul companiei SMART, cât și în cadrul Transelectrica. În prezent, domnul Gheorghe Moraru este Șef Serviciu Control, Protecții și Automatizări în cadrul Transelectrica, Sucursala Sibiu.
Radu Opreanu: Vă rog să ne prezentați pe scurt parcursul dumneavoastră profesional.
Dl. Gheorghe Moraru: Am terminat Institutul Politehnic Traian Vuia din Timișoara în 1989. Am prins printre ultimele repartiții, prin care am ajuns la Întreprinderea Mecanică Mârșa, în zona Sibiu, unde mi-am descoperit vocația în protecții și automatizări. Visul meu de la Mârșa era să ajung la Uzina Electriză din acea zonă, ceea ce s-a întâmplat în 1992, când am dat concurs și am reușit să obțin postul de inginer PRAM, unde l-am avut conducător pe domnul Florin Bălașiu. În continuare, am evoluat pe structurile viitorului Renel, Conel, Transelectrica. În 2001 am trecut la SMART, unde, până în 2019, am ocupat diverse funcții de la șef de centru până la director tehnic. În 2019 am revenit la Transelectrica, în cadrul Serviciului de Comandă, Control, Protecții și Automatizări de la Sucursala Sibiu.
Radu Opreanu: Meseria de PRAM-ist este foarte provocatoare, știi când mergi în stație, dar nu știi niciodată când te întorci. Sunt curios care a fost cea mai provocatoare experiență pe care ați avut-o în carieră.
Dl. Gheorghe Moraru: Ceea ce ai spus este corect, PRAM-istul știe când merge în stație, dar nu știe când se întoarce. De aceea, primul lucru pe care-l face când ajunge în stație este să mănânce. Experiențe provocatoare au fost multe, puneri în funcțiune care se termină noaptea târziu. O situație hazlie a fost în Stația Iernut, când schimbam sistemul de comandă, control, protecție. Facem eforturi să stăm până terminăm lucrarea. Ne-am închis cazările la hotel, mai aveam de făcut doar diagramele în sarcină. Cerem aprobarea de la dispecerul de la Cluj, de unde ne vine răspuns negativ. Nu ni s-a permis să continuăm și a trebuit să venim și a doua zi. Aș mai zice o întâmplare din Stația Ungheni, unde în ultimii 3 ani au fost foarte multe lucrări de retehnologizare și de provizorate în vederea retehnologizării. La un moment dat am avut niște evenimente pe AT1 220/110 kV (autotransformator), care era încă în schema veche. Declanșa într-una, cu puneri la pământ în curent continuu și multe altele, și nu reușeam să-i dăm de capăt. Era iarnă, am trimis echipa prin zăpadă ca să ajungă acolo. Până la urmă am rezolvat, însă aceasta a fost chiar complicată.
Radu Opreanu: Ați lucrat aproape 20 de ani la compania SMART, care se ocupă cu mentenanța echipamentelor deținute de Transelectrica, iar una din activitățile dumneavoastră de la SMART era testarea protecțiilor, uneori chiar cu liniile sub tensiune. Spuneți-ne care erau provocările într-o astfel de activitate, vă rog.
Dl. Gheorghe Moraru: La SMART am vrut să țin aproape de meserie, nu am abandonat PRAM-ul de loc, șurubelnița nu ți-o ia nimeni din mână. Protecțiile din Stația Sibiu Sud și din toată zona erau clar testate de mine, însă am început și un nou domeniu, cel de proiectare, fiindcă era o mare nevoie. Se desfințaseră departamentele de proiecatare de la Transelectrica. M-ai întrebat de lucrul sub tensiune. Această tehnologie de lucru poate presupune metode de lucru la potențial, care înseamnă metode în circuitele primare, înseamnă echipamente și costume speciale, și mai este tehnologia de lucru sub tensiune în contact, care este metoda de lucru sub tensiune în contact, care este cea tradițională a PRAM-istului. Practic, circuitele secundare din stații sunt tot timpul sub tensiune, iar aici poate interveni starea echipamentelor primare, care sunt fie retrase sau în funcțiune. De obicei, lucrările de PRAM se întâmplă cu echipamentele primare retrase, adică în același timp se realizează și lucrările de profilaxie la circuitele primare, și lucrările la circuitele secundare. Sunt însă situații mai delicate în care SEN nu acceptă retragerea unei instalații, iar probele trebuie făcute cu echipamentele primare în funcțiune. Astfel, PRAM-istii au riscul acesta deasupra capului a unei declanșări intempestive. De aceea, trebuie lucrat cu foarte mare atenție și trebuie cunoscută foarte bine instalația în care se lucrează. Un exemplu de teste realizate cu instalațiile în funcțiune au fost cele pentru instalația de teleprotecție a liniei lungi Țânțăreni – Sibiu Sud. Nu ni s-a aprobat retragerea echipamentelor primare, cu celulele în separare vizibilă în capete, cu toate testele necesare, ci s-a aprobat testarea doar cu linia în funcțiune. La teleprotecții avem 2 canale de comunicație prin care protecțiile de distanțe de la capete doar se informează între ele, deci nu este niciun risc de declanșare, însă mai există un canal care dă declanșare. Prin urmare, cu acest risc, de a declanșa echipamentele primare ni s-a aprobat de către DEN realizarea acestor probe. Astfel, dacă se întâmpla să declanșeze prin cel de-al treilea canal de comunicație, personalul operativ era pregătit să intervină și să reconecteze linia. În rest, referitor la verificarea protecțiilor, dulapurile de protecții sunt prevăzute cu blocuri de testare, însă din experiența mea este destul de complicat să lucrezi cu acestea când echipamentele primare nu sunt retrase. Prin acele blocuri poți șunta curenții, dacă echipamentele sunt în funcțiune, și injecta curenți doar spre circuitele secundare, însă trebuie să-ți iei foarte multe măsuri, trebuie să identifici circuitele de declanșare, trebuie să identifici pornirea DRRI, care e automatizare pe întreaga stație și poți să o faci lată de tot. Se poate lucra cu echipamentele sub tensiune, însă nu este o metodă indicată decât în anumite situații delicate, când se impune.
Radu Opreanu: Domnule Moraru, dumneavoastră aveți și o activitate îndelungată în CIGRE, în special în Comitetul de Studiu B5 pentru protecții și automatizări. În trecut organizați și niște întâlniri foarte interesante la Sibiu unde reușeați să puneți la aceeași masă specialiști PRAM din tot domeniul energetic, care dezbăteau pe același subiect. Aș vrea să ne povestiți despre activitatea dumneavoastră în CIGRE, despre aceste întâlniri, iar, în final, să ne spuneți de ce considerați că CIGRE-ul este important pentru formarea tinerilor specialiști.
Dl Gheorghe Moraru: Un loc important în calea de urmat a unui tânăr specialist sunt predecesorii, oamenii de la care înveți. Eu am beneficiat aici de culoarul creat de domnul Bălașiu și domnul Stelian Gal, care au activat în CIGRE. Pe această rampă s-a conturat această activitate pe partea de protecții și automatizări. Întâlnirile CIGRE pe tema protecțiilor au plecat, de fapt, de la întâlnirea șefilor de PRAM. După care, domnul Gal a venit cu inițiativa extinderii și diversificării sub aripa CIGRE. Eu am crescut pe lângă dânșii. Când domnul Bălașiu era Președintele Comitetului B5, eu am preluat Secretariatul, apoi am preluat eu președinția Comitetului de Studiu B5 și am fost reprezentantul României la Paris între 2012 – 2020. În prezent, sunt președintele Comitetului de Studiu A1, care nu are legătură neapărat cu protecțiile, ci cu mașinile rotative.
Rolul principal al celui care coordonează activitatea Comitetului de Studiu este să adune oamenii. La Comitetul B5 (Protecții și Automatizări) am reușit să fac acest lucru, să includ oamenii din tot sectorul energetic, din distribuție, transport, de la producători, iar oamenii erau foarte mulțumiți și încântați, fiindcă se puteau cunoaște și face schimb de experiențe. Acest mecanism pe care ni l-am format ne-a permis să scriem lucrări și să participăm la conferințele internaționale ale CIGRE, unde am împărtășit cu comunitatea internațională rezultatele și practicile din România.
Radu Opreanu: Domnule Moraru, vă rog să le transmiteți tinerilor specialiști din energie care ne urmăresc un mesaj, o recomandare.
Dl Gheorghe Moraru: Dacă este vorba doar de o recomandare, le-aș recomanda să facă totul cu pasiune, iar acest lucru să conteze mai mult decât banii. Este important să acumulați cât mai multe cunoștințe, apoi vine totul de la sine.
Radu Opreanu, moderatorul interviului, este inginer în cadrul Transelectrica, Sucursala București, și doctorand în cadrul Facultății de Inginerie Electrică, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. De asemenea, Radu Opreanu ocupă funcția de Lider de Marketing al CIGRE Romania și de Reprezentant al României în CIGRE Next Generation Network International Executive Committee.
CIGRE Romania Next Generation Network (NGN) este ramura pentru tineret a CIGRE Romania, cea mai mare asociație profesională din lume în domeniul sistemelor electroenergetice. Rolul CIGRE Romania NGN este de a crește expertiza tehnică a tinerilor profesioniști din domeniul energetic și de a încuraja cooperarea și transferul de cunoștințe la nivel internațional pentru o mai bună dezvoltare a sistemului electroenergetic.
