România se poate confrunta cu un risc mai ridicat de deficit de capacitate de producere a energiei electrice în următorii ani decât indică evaluarea europeană, pe fondul întârzierilor în dezvoltarea noilor investiții în regenerabile și centrale pe gaze, precum și al ritmului lent de dezvoltare a soluțiilor de flexibilitate.
Aceasta este principala concluzie a Avizului publicat de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei – ACER privind Evaluarea națională a adecvării resurselor (NRAA) a României, care completează Evaluarea europeană a adecvării resurselor (ERAA) 2025.
Potrivit documentului, evaluarea națională identifică probleme de adecvare a resurselor atât în 2027, cât și în 2035, în scenariul central de referință, indicând un risc mai mare privind securitatea alimentării cu energie electrică decât cel rezultat din ERAA 2025.
ACER explică faptul că această perspectivă este determinată de o tranziție energetică mai lentă decât cea estimată la nivel european. Principalele cauze sunt întârzierile în dezvoltarea capacităților de producere din surse regenerabile, decalarea punerii în funcțiune a noilor centrale pe gaze naturale și implementarea într-un ritm mai redus a resurselor de flexibilitate fără emisii de carbon, precum stocarea energiei în baterii și mecanismele de răspuns la cerere (demand response).
În aceste condiții, sistemul electroenergetic național ar putea continua să depindă într-o măsură mai mare de producția pe bază de cărbune, ceea ce poate afecta calendarul stabilit pentru eliminarea treptată a acesteia.
Agenția europeană consideră justificată actualizarea proiecțiilor privind dezvoltarea capacităților de producere, inițial bazate pe Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), pentru a reflecta evoluțiile recente ale pieței.
Totuși, ACER subliniază că ipotezele privind perioada 2030–2035 trebuie să rămână compatibile cu ritmul estimat al electrificării și cu obiectivele asumate privind dezvoltarea energiei regenerabile.
Pentru o evaluare mai robustă a adecvării resurselor, ACER recomandă autorităților din România:
- actualizarea ipotezelor privind proiectele de noi centrale termoelectrice, astfel încât scenariile să reflecte întârzierile actuale în punerea în funcțiune a centralelor pe gaze și ritmul real al dezvoltării capacităților regenerabile;
- includerea unei contribuții mai consistente a resurselor de flexibilitate fără combustibili fosili, precum stocarea energiei în baterii, răspunsul la cerere și flexibilitatea oferită de centrele de date, pentru toate orizonturile de analiză până în 2035;
- evaluarea viabilității economice a investițiilor în resurse flexibile, astfel încât scenariile să ia în calcul numai proiectele cu șanse reale de implementare.
Potrivit ACER, aceste resurse vor avea un rol din ce în ce mai important în menținerea securității alimentării cu energie electrică, pe măsură ce România avansează în procesul de decarbonizare.
Analiza mai evidențiază că evaluarea națională proiectează o dezvoltare mai lentă a capacităților eoliene comparativ cu scenariile ERAA, în linie cu evoluțiile recente ale pieței. Cu toate acestea, documentul menține ipoteza unei creșteri continue a capacității instalate, în vederea atingerii obiectivelor naționale privind energia din surse regenerabile.
ACER încurajează autoritățile române să integreze observațiile formulate în actualizarea viitoarelor evaluări privind adecvarea resurselor și să transmită periodic prognoze actualizate privind capacitățile de producere și evoluția cererii de energie electrică. Potrivit agenției, acest demers va conduce la o planificare mai realistă atât la nivel național, cât și european și va îmbunătăți acuratețea edițiilor viitoare ale Evaluării europene a adecvării resurselor (ERAA).
