Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026–2035 (PDRET), documentul care stabilește, pentru următorul deceniu, harta investițiilor Transelectrica în infrastructura națională de transport al energiei electrice.
Planul cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi, care vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconexiune și digitalizarea rețelei, precizează ANRE.
„Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiții, ci un angajament de a pregăti rețeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. Obiectiele sunt mai multă producție regenerabilă, mai multă stocare și mai puține blocaje în sistem. O atenție deosebită am acordat-o interconectărilor, acolo unde am impus Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate. Îmi doresc ca această măsură să fie interpretată corect: România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăși momente delicate pentru SEN, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. Astfel, obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră ”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE.
Interconectare peste ținta UE, dar sub ținta de capacitate transfrontalieră
Gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, peste ținta europeană de 15%. Raportul de monitorizare pentru 2025 arată însă că țintele stabilite pentru creșterea capacității minime disponibile la comerțul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice de rețea, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Ca urmare, prin decizia de aprobare a PDRET, ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului și Planului de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere. Programul trebuie transmis de Transelectrica în 30 de zile și va fi monitorizat trimestrial de ANRE, urmând să arate inclusiv contribuția tehnologiilor moderne, monitorizarea dinamică a capacității liniilor (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS), la creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier.
Aprobarea PDRET marchează trecerea de la obiectivele strategice naționale și europene la un portofoliu concret de investiții, a cărui implementare va fi monitorizată de ANRE.
Ce aduce practic PDRET:
racordarea și integrarea noilor capacități de producere și stocare;
transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele de consum;
reducerea congestiilor din rețea;
instrumente de flexibilitate pentru producători, stocare și consumatori;
o rețea electrică națională mai sigură și mai rezilientă;
integrarea mai profundă a României în piața europeană de energie;
predictibilitate mai mare pentru investitori și consumatori industriali.
PDRET 2026–2035 traduce în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani (TYNDP), proiecte de interes comun și reciproc (PCI/PMI), precum și Strategia energetică națională și din Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC).
Opt dintre proiectele incluse în Plan, însumând 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun și mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E. Printre acestea se numără interconectarea România–Ungaria (PCI 2.5) și proiectul de rețea inteligentă CARMEN (PCI 12.2), care introduce tehnologii avansate de monitorizare, automatizare și control al fluxurilor de energie.
.jpg)
