Anul 2025 a debutat cu „marea restructurare” în sectorul bugetar. Ministerele, instituțiile publice și companiile de stat trebuie să implementeze măsuri drastice și rapide pentru eficientizarea cheltuielilor, pe fondul unui deficit bugetar uriaș. Concedierile și reorganizările instituționale, înghețarea salariilor, plus alte măsuri drastice care afectează angajații de la stat au condus deja la proteste și tensiuni, inclusiv la Parlamentul României.
În contextul dat, se discută și despre intenția Guvernului de a comasa Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ANCOM și Consiliul Concurenței. Nu este prima dată când se vrea o astfel de comasare, o decizie care nu este însă atributul Guvernului, ci a Parlamentului. Parcurgem legea care reglementează funcționarea ANRE și care spune clar că instituția este sub control parlamentar: „Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (…) este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor“. Practic, soarta celor 3 reglementatori – ANRE, ANCOM și Consiliului Concurenței – este la mâna Parlamentului, care va ține cont sau nu, după caz, de opinia și propunerea Guvernului. Clar, este o decizie politică!
Potrivit mai multor specialiști din piața energiei, consultați de Investenergy, comasarea ANRE, AMCOM și Consiliul Concurenței vine cu următoarele riscuri majore:
- Pierderea independenței. Consolidarea instituțiilor tinde să reducă autonomia autorităților de reglementare, crescând riscul influenței politice;
- În loc să simplifice procesele, comasarea poate crea structuri birocratice greoaie, cu competențe suprapuse;
- Trecerea de la un model descentralizat la unul centralizat generează adesea sincope care afectează piețele și consumatorii;
- Pierderea expertizei. Autoritățile specializate au avantajul de a înțelege în profunzime un anumit sector, avantaj pierdut odată cu unificarea.
Ministrul Burduja nu a vrut comasarea Ministerelor Energiei și Economiei, însă este pentru unirea ANRE, ANCOM și Consiliul Concurenței – „ar putea fi un lucru bun”
La finele anului trecut, se vorbea intens despre o comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei, care nu s-a întâmplat. Acum se vrea comasarea ANRE, ANCOM și Consiliul Concurenței.
Referindu-se la o posibilă comasare a ministerelor, Sebastian Burduja, afirma în luna decembrie 2024: „Sigur, sunt decizii politice și decizii tehnice Decizia politică este de a avea mai puține ministere, mai puține agenții și o cheltuială mai mică din banii românilor. Am văzut și reacțiile din piață. Sunt multe voci care au pus în lumină faptul că Ministerul Energiei are foarte multe investiții în derulare, are jaloane în PNRR în negociere cu Comisia Europeană și din experiența pe care cred că o am deja și din ceea ce am mai discutat, un proces de comasare de instituții tinde să vină cu anumite întârzieri și blocaje”.
În ce privește comasarea ANRE, ANCOM și Consiliului Concurenței, ministrul Burduja este de altă părere. „Din punctul meu de vedere ar putea fi un lucru bun. Reglementatorii sunt instituții sub tutela Parlamentului. Noi avem o relație bună cu ANRE. Orice astfel de decizie, de comasare, duce la eficiență, duce la cheltuieli mai mici, răspunde la o nevoie pe care românii o simt. Este anormal să ai 7 instituții care au salarii de n ori mai mari ca președinle țării”, a afirmat Burduja, la Digi 24.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, declarație din 2021: Există un pericol dacă pui la un loc mai multe organizaţii diferite, ca procesul de luare a deciziilor să fie îngreunat
Iată ce declara Bogdan Chiriţoiu, președintele Consiliului Concurenţei, în 2021 când s-a dorit comasarea autorității de concurență cu ANRE, ANPC şi ANCOM: „Integrarea într-o singură structură a 4 instituții se poate face dacă doresc asta Parlamentul şi Guvernul, dar trebuie procedat cu grijă. Trebuie analizată oportunitatea și punctele slabe ale unei astfel de acțiuni. Asta o faci fie când vrei să economiseşti bani, fie când ai anumite disfuncționalităţi pe care ai vrea să le corectezi. Dar trebuie să fim atenţi ca un astfel de proces să efecte pozitive, fie că vorbim de economie, fie că vorbim de creşterea eficienţei organizaţiei. Există şi un pericol dacă pui la un loc mai multe organizaţii diferite, ca procesul de luare a deciziilor să fie îngreunat. Un exemplu în România ar fi ASF care a unit 3 instituţii de supraveghere (pensii private, asigurări, piaţa de capital). Judecaţi şi dvs şi experţii ce a ieşit bine şi ce a ieşit rău. Aşa ne dăm seama şi de beneficii şi de potenţiale dezavantaje”.
George Niculescu: La ANRE s-a făcut restructurare din 2023
Într-un interviu acordat Financial Intelligence, George Niculescu, președintele ANRE a precizat: „În 2023, ANRE a redus numărul funcțiilor de conducere cu 30%, de la 40 la 28, conform prevederilor Legii 296/2023, posturile de conducere reprezentâd nici macar 10% din numărul total de angajați. În prezent, instituția are 330 de angajați. Am considerat că este important să dau un exemplu personal, reducând treptat numărul de posturi din cadrul cabinetului președintelui, de la 6 la 2, pentru a reflecta angajamentul față de utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor. Aceste măsuri au avut ca obiective creșterea eficienței instituționale și optimizarea utilizării resurselor, fără a afecta calitatea actului de reglementare. În ciuda reducerilor, ANRE și-a menținut capacitatea de a răspunde provocărilor pieței de energie și de a-și îndeplini misiunea cu responsabilitate.
Este important de subliniat că ANRE se finanțează exclusiv din surse proprii, fără a utiliza fonduri de la bugetul de stat. Sporurile acordate angajaților sunt conforme legislației muncii în vigoare și includ sporuri pentru vechime, pentru funcții de conducere și pentru activități de control financiar preventiv.
Prin politica noastră salarială, ne dorim să menținem un nivel ridicat de motivare și profesionalism în rândul personalului. Trebuie să ținem cont că salariile din cadrul ANRE trebuie să fie competitive în raport cu cele din industria de energie, pentru a atrage și reține specialiști capabili să răspundă provocărilor complexe ale pieței”.
Să învățăm din experimentele altor țări!
Ne-am documentat și consultat cu experți în domeniu și există mai multe țări în Uniunea Europeană care au încercat să comaseze autorități de reglementare din domenii distincte, iar structurile create nu au funcționat conform așteptărilor.
Prezentăm riscurile și dificultățile unor astfel de inițiative în mai multe țări europene:
1. În Ungaria, guvernul a încercat să concentreze mai multe instituții independente sub un singur organism, cu scopul de a reduce cheltuielile publice. Printre problemele apărute:
- Noile structuri au fost criticate pentru pierderea independenței, devenind vulnerabile la influențele politice;
- Fuziunea a dus la pierderea competenței tehnice în domenii complexe, precum energia și telecomunicațiile, afectând calitatea reglementărilor;
- Diferențele de cultură organizațională între entitățile comasate au generat tensiuni interne, împiedicând colaborarea eficientă.
2. Italia a încercat să consolideze mai multe autorități de reglementare sub un singur organism în anii 2000. Ce s-a întâmplat:
- O instituție mai mare a devenit greoaie, iar procesele decizionale au fost încetinite.
- Problemele din sectoarele energiei și telecomunicațiilor au fost tratate cu mai puțină prioritate, ceea ce a condus la nemulțumiri în rândul operatorilor și al consumatorilor.
Din cauza disfuncționalităților, Italia a revenit ulterior la un model descentralizat, în care autoritățile reglementau fiecare domeniu separat.
3. India a încercat să comaseze autorități de reglementare pentru a simplifica structurile administrative. După comasare, au apărut ambiguități privind atribuțiile fiecărui departament, ceea ce a dus la suprapuneri și conflicte interne. Investitorii străini au perceput instituția centralizată drept mai puțin transparentă și mai expusă la influențe politice, afectând investițiile în infrastructura critică.
4. Cehia a încercat un model de fuziune parțială a autorităților de reglementare, dar tranziția a dus la întârzieri în luarea deciziilor esențiale, afectând piețele reglementate. Diferențele de cultură organizațională și metode de lucru au generat tensiuni și au redus eficiența. Consumatorii și companiile s-au plâns de scăderea calității serviciilor și de lipsa unor decizii clare.
5. Grecia a experimentat cu ideea de consolidare a autorităților de reglementare pentru a reduce costurile în timpul crizei economice. Noua instituție a devenit un mastodont greu de gestionat, incapabil să răspundă rapid provocărilor din piețele dinamice. Îmbinarea domeniilor foarte diferite, cum ar fi energia și telecomunicațiile, a dus la confuzii și decizii contradictorii. Actorii din domeniul energiei și telecomunicațiilor au criticat lipsa de expertiză tehnică a noii structuri și au cerut revenirea la reglementări mai specializate.
În România, comasarea ANRE cu ANCOM și Consiliul Concurenței este o decizie care nu trebuie luată pe repede înainte, aceasta trebuie analizată sub toate aspectele de către noua gardă de deputați și senatori, precum și de guvern. Să sperăm că va exista dorința și preocuparea, mai ales în comisiile de specialitate ale Parlamentului, de a se analiza riscurile, câștigul sau pierderea, după caz, a unei astfel de măsuri și a se vedea care sunt rezultatele din țările UE care au făcut asta.
Un lucru este însă cert: Nu poți combina instituții diferite și să te aștepți la rezultate miraculoase! Mai bine să nu ne jucăm cu focul, că ne vom arde!
