Închiderea unor grupuri existente, în special pe cărbune, nerentabile la nivelul anilor 2024 – 2029, corelată cu nerealizarea unor grupuri noi care să înlocuiască această capacitate, are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național și chiar regional, avertizează ANRE în Raportul pe 2020, care va fi prezentat în Parlament. Situația se complică și mai mult în condiții meteorologice severe care conduc la o creștere a consumului intern net, lipsa resursei primare pentru centralele electrice (vânt/apă) și eventuale indisponibilități în rețeaua de transport gaze naturale. Într-o astfel de situație, capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a RET, se precizează în document.
În plus, acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică riscuri majore legate de potențiala lipsă de resurse regionale în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice, ținând cont de soldul anual al țărilor din regiune, care, cu excepția Bulgariei și Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croația, Serbia), mai avertizează ANRE în raport.
În ceea ce priveşte intenţiile de instalare de grupuri noi, conform informaţiilor primite de ANRE de la Operatorul de Transport și Sistem și de la producătorii existenţi, acestea însumează o putere netă disponibilă de circa 545 MW, exclusiv proiectele bazate pe surse regenerabile.
ANRE prezintă analiza de sensibilitate realizată de Transelectrica în raport cu nerealizarea unor capacități de producere noi prognozate:
În cazul în care nu se vor putea realiza până în 2024 proiectele de grupuri noi pe gaz natural incluse în scenariul de referinţă, cu o putere totală netă disponibilă de 145 MW (63 MW la Oradea, 44 MW la Govora și 38 MW la Palas Constanța) şi de asemenea, ar putea fi închise în avans capacităţi existente totalizând 3579 MW ( 2906 MW pe lignit la Complexul Energetic Oltenia,190,7 MW pe lignit la CET Govora, 130 MW pe huilă la Complexul Energetic Hunedoara, 352 MW pe gaze la CET Galaţi), rezultatele modelării acestui scenariu arată că, în lipsa unor măsuri cum ar fi piața de capacitate, capacitatea lipsă la vârful de sarcină estimată ajunge la 3 GW în 2024 și respectiv 3,2 GW în 2029. Situație la limita capacității de import a RET, ce va creşte în timp, pe măsură ce se finalizează proiectele de investiţii de interconexiune ale CNTEE Transelectrica!
Priectele de grupuri noi includ o centrală pe gaze naturale cu ciclu combinat la Iernut, centrale de cogenerare la Oradea, Govora, Palas, central hidroelectrice aflate în diferite stadii de execuţie, CEF și CEE, precum și grupuri noi RES pe biomasă.
Suplimentar față de Scenariul de Referință de evoluție a capacităților, Transelectrica a analizat și un Scenariu alternativ – verde, ce corespunde Scenariului Favorabil de evoluție a consumului, caracterizat prin condiţii economice şi financiare favorabile implementării politicilor energetice promovate la nivelul UE. În acest scenariu, la nivelul anului 2029 se consideră pus în funcțiune grupul 3 nuclear la Cernavodă și o capacitate de stocare de 1000 MW (centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj Tarnița), capacitatea totală din surse regenerabile (exclusiv hidro), ajungând la 7100 MW. Pentru orizontul de timp 2029, s-au avut in vedere următoarele capacitați din surse regenerabile conform scenariilor National Trends, Distributed Energy si Global Ambition.
