Salariul mediu de bază brut în cadrul ANRE este de aproximativ 23.000 lei, Conform legislației, salariile angajaților sunt înghețate pentru anul 2025 la nivelul anului 2024, precizează ANRE, ca urmare a unui comunicat transmis de Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) care atrage atenția asupra necesității unei reforme structurale și a unei schimbări majore în modul de funcționare al Autorității.
Tot bugetul ANRE se regăsește, indirect, în facturile românilor la energie și gaze. De-a lungul timpului, în special sub conducerea ultimilor doi președinți, ANRE a devenit o Super-Autoritate: o instituție greoaie, opacă și rigidă, insuficient adaptată realităților din piața de energie actuală, a semnalat APCE.
ANRE vine cu precizări punctuale la informațiile transmise de APCE, pe care le prezentăm în continuare:
Referitor la afirmația privind structura organizatorică a ANRE de „nu mai puțin de 61 de servicii, departamente și compartimente”, dorim să precizăm că aceasta este falsă. Structura organizatorică a ANRE cuprinde, în realitate, 28 de structuri organizatorice (direcții și servicii) cu funcții de conducere, iar anumite activități sunt organizate distinct la nivel de compartimente fără funcție de conducere (de exemplu, în domenii precum informații clasificate, audit intern, sănătate și securitate în muncă etc.) conform prevederilor legale aplicabile.
În legătură cu informația conform căreia ‘fiecare salariat ANRE câștigă, în medie, 9.000 de euro pe lună’, precizăm că aceasta este falsă. Salariul mediu de bază brut în cadrul ANRE este de aproximativ 23.000 RON. De asemenea, conform legislației, salariile angajaților sunt înghețate pentru anul 2025 la nivelul anului 2024.
Dorim să clarificăm faptul că informațiile apărute în spațiul public referitoare la presupuse beneficii precum asigurări de viață, sporuri suplimentare sau prime pentru salariații ANRE sunt complet eronate. ANRE își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Conform legii, salariații ANRE beneficiază doar de sporuri prevăzute legal: spor pentru vechime în muncă, spor pentru exercitarea unei funcții de conducere (după caz) și spor pentru control financiar preventiv, aplicabil doar celor două persoane care acordă viză de control financiar preventiv.
Referitor la afirmațiile privind structura organizatorică a ANRE, menționăm că, la sfârșitul anului 2023, s-a implementat reorganizarea impusă de prevederile legii 296/2023. Astfel s-a redus numărul funcțiilor de conducere de la 40 la 28, în așa fel încât instituția să se încadreze în procentul de 8% prevăzut de lege.
Cu privire la informațiile referitoare la bugetul previzionat pentru anul 2025 al Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), menționăm că ANRE nu se finanțează de la bugetul de stat, finanțarea asigurându-se exclusiv din surse proprii. Mai mult, ANRE contribuie la bugetul statului cu următoarele sume:
– sumele provenite din amenzile aplicate operatorilor economici din domeniul energiei. Astfel, în urma acțiunilor de control efectuate în anul 2024, ANRE a aplicat amenzi agenţilor economici în cuantum total de 39.662.831,11 lei. În plus, în urma acțiunilor de investigaţii desfăşurate pe parcursul anului 2024, Comitetul de reglementare al ANRE a sancancţionat cu amenzi contravenționale din cifra de afaceri a unor operatori economici în sumă de 555.613.933,8 lei (aprox. 111 mil. Euro).
– sumele aferente taxei instituită în baza Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în valoare de 52 mil. lei în anul 2024 şi de 64.696.277 lei în anul 2025.
Precizăm faptul că, în anul 2024, din totalul cheltuielilor estimate de 249.941.135 lei au fost realizate 76,49 % dintre cheltuieli, adică 191.179.266,17 lei. Pentru anul 2025 sunt estimate cheltuieli de 261.717.946 lei, din care se scade suma de 64.696.277 lei, care va fi virată la bugetul de stat în baza Legii nr. 296/2023, astfel că previziunile bugetare strict pentru activitatea desfășurată de ANRE sunt similare cu cele din anul 2024.
Pentru că ANRE sprijină dezvoltarea corectă a sectorului energetic din România și după o analiză amănunțită a contribuțiilor încasate de ANRE, începând cu anul 2024, pentru prima dată au fost diminuate contribuțiile percepute operatorilor economici, iar în unele cazuri chiar eliminate, Autoritatea încasând venituri reduse față de anul precedent, având, în același timp, un nivel al cheltuielilor constant aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli.
Dorim să menționăm că, în ultima perioadă, ANRE a preluat responsabilități suplimentare în domenii precum: energie regenerabilă din offshore, hidrogen, CfD, stocarea de CO₂, verificarea sumelor solicitate de furnizori în vederea decontării conform schemei de plafonare compensare. Cu toate acestea, schema de personal a rămas neschimbată, în ciuda creșterii semnificative a volumului de lucru. Referitor la afirmația conform căreia ‘ANRE continuă să ia decizii fără consultări reale cu actorii relevanți’, dorim să precizăm că Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice a fost aprobată prin ordinul 67/2024 după un amplu proces de consultare publică de 45 de zile, desfășurat după cum urmează: între 12.04–12.05.2024 și între 19.07-05.08.2024.
Este important de menționat că transparența procesului decizional este asigurată prin consultarea publică a Metodologiei, nu a Ordinului în sine. Tarifele aplicate sunt rezultatul direct al principiilor stabilite în această Metodologie. Acest proces de consultare permite implicarea activă a părților interesate, asigurând un dialog deschis și constructiv.
„De asemenea, referitor la Ordinul 96/2024, facem următoarea precizare: conform art. 2 din Ordinul ANRE nr. 129/2022, ‘tarifele reglementate pentru serviciul de transport și de distribuție a energiei electrice, începând cu 01.04.2023, se stabilesc în conformitate cu prevederile metodologiilor de stabilire a tarifelor în vigoare și a prezentului ordin”.
Deciziile ANRE, inclusiv cele privind ajustările tarifare, sunt fundamentate pe analize tehnice și economice riguroase, având ca obiectiv echilibrul între necesitatea investițiilor în infrastructură și impactul asupra consumatorilor. ANRE rămâne deschisă pentru clarificări și feedback constructiv.
Comunicat APCE
Tot bugetul ANRE se regăsește, indirect, în facturile românilor la energie și gaze.
Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (A.P.C.E.) atrage atenția asupra necesității unei reforme structurale și a unei schimbări majore în modul de funcționare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De-a lungul timpului, în special sub conducerea ultimilor doi președinți, ANRE a devenit o Super-Autoritate: o instituție greoaie, opacă și rigidă, insuficient adaptată realităților din piața de energie actuală.
O structură supradimensionată
ANRE gestionează o activitate „atât de complexă”, încât a creat nu mai puțin de 61 de servicii, departamente și compartimente, fiecare cu denumiri pompoase și șefi remunerați generos. Această structură supradimensionată este comparabilă cu structura organizatorică a Parlamentului European de la Bruxelles care cuprinde 20 de comisii și 44 de delegații.
Finanțare din surse proprii, controversata
Veniturile ANRE provin in mod paradoxal din tarife anuale percepute operatorilor economici reglementați, adică exact aceiași actori care ar trebui controlați și sancționați în caz de încălcări ale legii. Acest sistem ridică semne de întrebare privind imparțialitatea instituției și nivelul ridicat al salarizării personalului.
Conform Bugetului pe anul 2024 și a celui propus pentru 2025 (ORD.101/2024), fiecare salariat ANRE câștigă, în medie, 9.000 de euro pe lună. Această sumă include prime de asigurare de viață, sporuri și alte indemnizații, la care se adaugă un buget separat pentru conducere, în valoare de 25 de milioane de lei (aproape 10% din bugetul total al instituției).
Bugetul total anual al ANRE este de 52,5 milioane de euro, din care peste 60% este destinat salarizării celor 350 de angajați. O mare parte din fonduri – aproape 40 de milioane de euro – provin din taxe și tarife plătite de furnizorii și distribuitorii de energie și gaze naturale pentru eliberarea de licențe și autorizații anuale.
Adica, o mare parte din buget, ANRE si-l asigura tocmai de la cei pe care trebuie eventual sa ii controleze, reglementeze sau sa ii protejeze pentru a functiona si in anul viitor?
Interacțiunea cu ANRE este foarte dificilă si de multe ori, inutila.
Interacțiunea A.P.C.E. cu ANRE a fost marcată de dificultăți și, adesea, de inutilitate, negasind o cale comuna de comunicare. În calitate de reprezentanți ai societății civile, am fost întâmpinați cu aroganțăși un mod sfidător de tratare a problemelor.
În general, societatea civilă percepe ANRE ca fiind o instituție îndepărtată de scopul său inițial. Lipsa unui control parlamentarsau instituțional real, gestionarea deficitară a crizelor energetice din trecut și finanțarea controversată sunt doar câteva dintre problemele grave percepute la nivelul sociatatii.
Decizii netransparente
ANRE continuă să ia decizii fără consultări reale cu actorii relevanți. De exemplu, prin Ordinul nr. 96/2024, președintele ANRE a majorat tarifele de distribuție a energiei electrice cu 8% până la 28%, ceea ce a dus la costuri de transport aproape duble față de prețul energiei active din facturi.
Când A.P.C.E. a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, răspunsul ANRE a fost că informațiile sunt clasificate conform unui ordin intern Nr 179 din 2020.
Solicitările A.P.C.E.
Prin taxele de autorizare anuală, multiplicate și plătite de către furnizorii și distribuitorii de energie din România, fiecare consumator din țară achită indirect prin facturile de energie electrică, aproximativ 40-50 de lei pe an pentru bunăstarea ANRE, fără a primi mare lucru în schimb.
Solicităm ca această agenție de reglementare să fie reformată de la zero, iar bugetarea acestei instituții să fie regândită astfel încât să nu îi afecteze imparțialitatea în relația cu agenții economici care îi susțin activitatea anual. Nivelul încrederii publice în această instituție este deja extrem de scăzut.
Dan Pîrșan Președinte APCE
