Asociația Bankwatch prezintă Harta interactivă a cărbunelui – unde, cât și până când vom mai arde cărbune în România?

Publicat pe Categorii Actual, Flux energetic, Minerit, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Flux energetic Asociația Bankwatch prezintă Harta interactivă a cărbunelui – unde, cât și până când vom mai arde cărbune în România?
  • Autoritățile române au anunțat închiderea mai multor unități pe bază de cărbune și au stabilit 2032 ca dată de renunțare la energia pe bază de cărbune

Pentru a spriji procesul de eliminare treptată a cărbunelui, Asociația Bankwatch publică o hartă interactivă cu date despre minele și termocentralele pe cărbune din România și un raport care analizează impactul de mediu și starea activelor pe cărbune. Raportul arată că în 2020 puterea instalată a cărbunelui în sistemul energetic național a ajuns la 4590 MW în opt termocentrale, și a produs aproximativ 17% din energia electrică utilizată la nivel național. Traiectoria puterii instalate pe bază cărbune continuă să scădă până în 2026, după care stagnează. În 2021 a intrat în proces de închidere o capacitate de 1695 de MW, la termocentrala Mintia (Complexul Energetic Hunedoara)  – cea mai poluantă, pentru care România a primit infringement patru ani la rând – și câte o unitate de la termocentralele Ișalnița și Turceni (Complexul Energetic Oltenia), potrivit raportului. 

Cu toate acestea, conform calculelor Asociația Bankwatch rezultate din analiza documentelor oficiale și a declarațiilor autorităților, România va mai avea în 2030 o capacitate instalată de 2100 de MW, sau 1650 de MW dacă mai multe unități pe cărbune vor fi înlocuite cu gaz fosil, așa cum au declarat în multiple rânduri Ministrul Energiei, dar și autorități locale. „Incertitudinea creată în jurul eliminării cărbunelui prin amânarea unor decizii politice ferme nu fac decât să întârzie planificarea înlocuirii acestora cu surse curate de energie și a programelor necesare pentru a diminua impactul social în zonele carbonifere. Deși Guvernul a stabilit data de eliminare a cărbunelui, încă nu știm ce se va întampla cu unele dintre unități, întrucât mențiuni despre acestea se regăsesc doar în declarații politice, nu în documente oficiale”, a spus Ioana Ciută, președinta Asociației Bankwatch România.

Impacul de mediu al cărbunelui

Începând cu 17 august 2021, instalațiile industriale de ardere vor fi obligate să respecte noi standarde de emisii adoptate de Comisia Europeană prin Directiva privind emisiile industriale.

Raportul „Cărbunele în România” precizează că nicio termocentrală pe cărbune nu se încadra în noile limite, conform datelor din 2019. Însă, pe parcursul anului 2020 și 2021 Complexul Energetic Oltenia a anunțat modernizările la instalațiile funcționale. Și termocentrala Paroșeni a Complexului Energetic Hunedoara va fi conformă, fiind demarate în 2018 lucrări la o instalație de desulfurare. În situații mai dificile se află IMA2 de la CET Govora și K1 de la CET Iași II pentru care nu au fost făcute modernizări. CET Govora avea planificate instalații pentru reducerea dioxidului de sulf, oxizilor de azot, însă nu le-a realizat din lipsă de fonduri, iar instalația funcționează fără autorizație integrată de mediu. Situația CET Iași este incertă, termocentrala urmează să fie preluată de autoritățile locale, însă pentru instalația problemă nu există niciun plan pentru conformare public.

Substanțele precum dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine de praf sunt asociate cu o serie de probleme de mediu și de sănătate, inclusiv apariția ploilor acide sau creșterea incidenței cazurilor de astm și bronșită. Termocentralele pe cărbune din România provoacă în jur de 500 de decese premature anual și peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii (conform unei modelări din 2016).

Pe lângă acestea, emit și o cantitate impresionantă de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. În total, în 2019 termocentralele pe cărbune au emis peste 13 milioane de tone de CO2, 35% din emisiile realizate de toți producătorii industriali, pentru care au plătit peste 300 de milioane de euro, mare parte din fonduri publice.

Utilizarea cărbunelui pentru energie și exploatările miniere pentru extracția acestui combustibil afectează solul, apa și presupun distrugerea unor suprafețe imense de teren prin defrișări și exproprieri. Din cele 10 cariere pe care le deține, Complexul Energetic Oltenia a obținut aprobări de extindere pentru opt, în perioada 2015-2020. Multe dintre ele se confruntă cu probleme legale, impactul de mediu cumulat al carierelor nu a fost evaluat, deși sunt apropiate unele de altele și de situri naturale protejate. În plus, extinderile presupun defrișarea a peste 1500 de hectare și exproprierea a 273 de gospodării cu despăgubiri infime, uneori cu strămutarea unor state întregi. În timpul extinderilor și a excavărilor s-a întâmplat și ca locuitorii din satele învecinate să fie lăsați fără apă potabilă.

„Este important să cunoaștem toate aceste aspecte ale impactului negativ de mediu, pentru a le putea remedia în procesul de renunțare la cărbune. De-a lungul timpului, producătorii de cărbune din România au încălcat dreptul la un mediu sănătos garantat populației de Constituție, cu complicitatea autorităților. Terenurile dregradate trebuie ecologizate și redate în circuitul economic, iar oamenii trebuie să fie despăgubiți pentru problemele create”, a spus Cătălina Rădulescu, avocată de mediu și membru fondator Bankwatch România.

Harta activelor pe cărbune din România poate fi consultată aici. Raportul „Cărbunele în România – o trecere în revistă a activelor pe cărbune și a modului în care afectează mediul și viața” poate fi citit integral aici.

Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *