Eurelectric, EFET și WindEurope, asociațiile europene care reprezintă sectorul energiei electrice, au adresat o scrisoare liderilor Comisiei Europene cu privire la efectele negative ale Ordonanței de urgență 118/2021, în special articolul II (anterior: amendamentul 11). Asociațiile contestă compatibilitatea mecanismului de recuperare cu legislația UE, mecanism aplicabil între 1 noiembrie 2021 și 31 martie 2022, ce prevede o supraimpozitare a producătorilor de electricitate din surse regenerabile, hidro și nucleare. Supraimpozitarea se ridică la 80% din venitului suplimentar realizat de acești producători rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh.
Această taxă, interferează direct cu dinamica pieței și riscă să creeze efecte adverse, semnalează asociațiile europene. De exemplu, există riscul ca producătorii de electricitate din surse regenerabile, hidro și nucleare care fac obiectul mecanismului de recuperare și care furnizează energie electrică la preț redus să oprească producția. Pentru a compensa activitatea redusă a acestora, România va fi nevoită să se bazeze pe combustibili fosili, care nu fac obiectul mecanismului, dar furnizează energie electrică comparativ mai scumpă – sau pe importuri, se precizează în scrisoarea adresată CE.
În condițiile în care volumele produse cu energie decarbonizată dispar din ordinea de merit și sunt înlocuite cu oferte mai scumpe (din România sau din țările vecine), prețul spot marginal al energiei electrice riscă să crească și mai mult. Ca urmare, mecanismul de recuperare riscă să exacerbeze creșterile de preț în România și în întreaga regiune, în detrimentul consumatorilor. În plus, mecanismul discriminează anumiți producători de energie electrică, deoarece se aplică doar surselor regenerabile și cu emisii scăzute de carbon. Acest lucru creează o concurență neloială între participanții de pe piață și distorsionează semnalele pentru livrarea producției de energie în România și regiune – cu un risc direct de a crește emisiile de CO2 ale României pe termen scurt, semnalează asociațiile europene.
Analiza detaliată comunicată Vicepreședinților Comisiei Europene, dl Timmermans și dna Vestager, și Comisarului pentru energie, Dna Simson, poate fi accesată aici: https://cdn.eurelectric.org/media/5552/efet_letter_geo_118_2021_final-2021-030-0525-01-e-h-F51CA40D.pdf
În scrisoare se mai arată că, pe termen lung, se trimite și un semnal greșit tuturor actorilor tranziției energetice în țară. România, la fel ca multe state membre ale UE, are nevoie radical de investiții în regenerabile, dar și în tehnologii inovatoare care vor sprijini tranziția. Adoptarea mecanismului fără o evaluare a impactului sau o consultare publică, este un semnal extrem de negativ către investitori. Ca urmare, investițiile în capacități noi în surse regenerabile și tehnologiile inovatoare vor deveni mai scumpe și, în cel mai rău caz, nu se vor materializa. În în final, consumatorii vor plăti factura unui sistem energetic mai scump care trebuia să-i protejeze.
În concluzie, EFET, Eurelectric și WindEurope susțin pe deplin dorința autorităților române de a proteja cetățenii vulnerabili de creșterile prețurilor la energie și solicită Comisiei Europene să se pronunțe imediat cu privire la compatibilitatea articolului II din OUG 118/2012 cu Regulamentul 2019/943 și Dispozițiile Tratatului UE privind protecția investitorilor.
Eurelectric și asociațiile europene de profil vor continua discuțiile cu liderii europeni și din statele membre, în vederea implementării de măsuri ce ajută consumatorii să depășească această periodă dificilă, fără a distorsiona piața energiei electrice.
