Parlamentul Europen a votat pentru includerea energiei nucleare și gazului – drept combustibil de tranziție – în taxonomia UE

Publicat pe Categorii Energie, Flux energetic, Hidro si nucleara, Stiri externe
Prima Pagina Actual Flux energetic Parlamentul Europen a votat pentru includerea energiei nucleare și gazului – drept combustibil de tranziție – în taxonomia UE
  • Ultima oră: Parlamentul European a votat astăzi, 6 iulie, includerea energiei nucleare și gazului – drept combustibil de tranziție – n taxonomia UE. „Este o decizie bună, care nu contravine dezideratului Uniunii Europene pentru 2050: emisii zero de gaze cu efect de seră. Dinamica imprevizibilă a crizei energetice pe care o traversăm ne obligă să fim responsabili, să ne folosim de toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura independența și securitatea energetică. Le mulțumesc colegilor europarlamentari pentru că au înțeles importanța votului de astăzi, de care va beneficia țara noastră!”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.
  • Mesaj de susținere a energiei nucleare, semnat de miniștrii din 10 țări

„Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă. Este o resursă vitală și de încredere pentru toți, în vederea asigurării securității energetice și a unui viitor cu emisii scăzute de carbon”, este mesajul de sustinere a energiei nucleare, din partea a 10 SM UE (Romania, Bulgaria, Croatia, Cehia, Finlanda, Franta, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia), în contextul Taxonomiei UE pentru finantare durabila.

Votul de astăzi din Parlamentul European va avea un impact decisiv asupra asigurării securitatii energetice a Europei pe termen mediu si lung, simultan cu atingerea obiectivelor de decarbonare.

“Este un vot important pentru viitorul energiei din Uniunea Europeană. Europarlamentarii vor decide, prin votul lor, dacă includ energia nucleară și gazul – drept combustibil de tranziție – în taxonomia UE. Cele două surse de energie sunt vitale pentru combaterea schimbărilor climatice și creșterea independenței energetice. Fac un apel către colegii europarlamentari să ia în calcul că un vot PENTRU adoptarea raportului de respingere va face dificilă realizarea obiectivului Uniunii Europene pentru 2050: emisii zero de gaze cu efect de seră. Voi continua să susțin că: „Fără energia nucleară, decarbonarea nu este posibilă”. Energia nucleară este o resursă vitală și de încredere pentru toți, în vederea asigurării securității energetice și a unui viitor cu emisii scăzute de carbon. De asemenea, România are nevoie să folosească gazul natural drept combustibil de tranziție, pentru a ne putea asigura securitatea energetică. Îmi doresc ca toți colegii mei europarlamentari să susțină interesele României și, mai mult chiar, să își convingă și colegii europeni în acest sens. Am încredere că decizia pe care o vor lua va fi una corectă, în acord cu realitățile de securitate și cu necesitatea asigurării securității și independenței energetice a Uniunii Europene”, afirmă ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Prezentăm mesajul semnat de miniștrii din guvernele din 10 țări:

“Cu războiul dincolo de granițele noastre, nu ar trebui UE să acceleze investițiile pentru a ne asigura viitorul energetic și reziliența?

Astăzi, consolidarea ambiției noastre de a lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să facă parte din planurile UE pentru autonomie strategică și energetică, deoarece agresiunea militară brutală a Rusiei în Ucraina a forțat o regândire a sectorului energetic în Europa.

Contextul în care se discută Taxonomia UE pentru finanțare durabilă la ora actuală este diferit față de cel de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina. În octombrie 2021, am declarat următoarele” Astăzi, există un adevărat război dincolo de granițele UE. Din cauza acțiunilor ilegale ale Rusiei, cetățenii UE și industria resimt impactul prețurilor ridicate și volatile la energie. Dacă UE dorește să rămână pe calea decarbonizării și să ofere, în același timp, securitatea aprovizionării avem nevoie de o schimbare de atitudine față de energia nucleară. Vor fi necesare volume mari de electricitate și hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a satisface nevoile energetice ale industriei și ale societății și pentru a atinge obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.

Cererea de energie electrică se va dubla în următorii 30 de ani și momentul să acționăm este acum. Energia nucleară, ca sursă de energie cu producție în bandă și emisii scăzute de carbon, poate juca un rol esențial într-un mix energetic compatibil cu neutralitatea climatică, fără a recurge masiv la importurile de energie. Este dovedit faptul că neutralitatea climatică și asigurarea securității aprovizionării vor necesita o investiție de 500 de miliarde de EURO în noi instalații de producție a energiei nucleare până în 2050. Pentru a răspunde acestei provocări, nuclearul trebuie să fie inclus în politicile Green Deal și REPowerEU, așa cum a fost previzionat în viziunea strategică europeană pe termen lung, Clean Planet for all, unde s-a afirmat clar că împreună cu sursele regenerabile, nuclearul are potențialul de a forma coloana vertebrală a unui sistem energetic european fără emisii de carbon.

Energia nucleară este capabilă să facă față diferitelor provocări. În primul rând,  nuclearul este capabil să asigure volumele necesare de energie electrică pentru creșterea electrificării și este o componentă cheie în găsirea unei soluții pentru a reduce dependența noastră de importurile de combustibili fosili din Rusia, îndeplinind totodată cele mai înalte standarde de siguranță.

În al doilea rând, având în vedere așa-numitele costuri de sistem și de echilibrare a sistemului electroenergetic, nuclearul este o sursă competitivă de energie, de care trebuie să se țină seama atunci când se iau în considerare scheme specifice de finanțare pentru astfel de proiecte cu capital intensiv. În ceea ce priveste managementul deșeurilor radioactive, inclusiv din medicină sau din aplicații industriale, sunt disponibile tehnologii sigure pentru depozitare și eliminare; pentru deșeurile înalt radioactive, depozitele geologice de adâncime sunt considerate, pe baza cunoștințelor dobândite de industria nucleară, a fi o soluție adecvată și sigură, iar tehnologia pentru construcția lor este deja disponibilă astăzi.

În cele din urmă, Europa are nevoie de o strategie realistă privind producția de hidrogen și nu ar trebui să se bazeze în mare măsură pe importuri – ținând cont de provocările existente ale dependenței de importul de energie. Europa trebuie să-și sporească capacitatea de a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon și să pună în aplicare un cadru adecvat pentru dezvoltarea hidrogenului produs folosind energia nucleară. Primul pas este deja inclus în actul delegat complementar privind Taxonomia, care stabilește criterii pentru construcția și funcționarea în siguranță a noilor centrale nucleare, inclusiv pentru producția de hidrogen. Acest lucru va face ca ecosistemul european de producție a hidrogenului să poată fi implementat mai rapid, la scară largă.

Pe baza celor menționate mai sus, noi, subsemnații, ne alăturăm poziției celor 20 de sindicate reprezentând interesele lucrătorilor din domeniul energiei din Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Finlanta, Franța, Ungaria, Lituania, România, Slovacia și Slovenie, care susțin includerea energiei nucleare în taxonomia UE ca fiind vitală pentru combaterea schimbărilor climatice și creșterea independenței energetice.

În contextul provocărilor menționate mai sus, invităm Comisia Europeană să-și extindă acțiunile în domeniul producției de energie din surse fără emisii de carbon. În etapa următoare, Comisia Europeană ar trebui să aibă in vedere actualizarea Programul Ilustrativ în domeniul nuclear (PINC), în conformitate cu articolul 40 din Tratatul Euratom, care oferă o imagine de ansamblu asupra obiectivelor și investițiilor necesare de-a lungul întregului ciclu de viață al energiei nucleare.”

Semnatari :

• România: Virgil Popescu Ministrul Energiei

• Bulgaria: Alexander Nikolov Ministrul energiei

• Croatia: Davor Filipović, Ministrul Economiei si Dezvoltarii Sustenabile

• Cehia: Jozef Síkela Ministrul Industriei și Comerțului

• Finlanda: Mika Lintilä Ministrul Afacerilor Economice

• Franța: Agnès Pannier-Runacher Ministrul Tranziției Energetice

• Ungaria: László Palkovics Ministrul inovației și tehnologiei

• Polonia: Anna Moskwa Ministrul Climei și Mediului

• Slovacia: Richard Sulík Viceprim-ministru și ministru al Economiei

• Slovenia: Bojan Kumer, Ministrul pentru Infrastructura


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.