Producția netă de energie electrică a României a crescut cu 7% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul intern net s-a redus ușor, cu 0,1%, potrivit datelor din raportul semestrial al Transelectrica. În același timp, exporturile fizice de energie electrică au avansat cu 52%, în timp ce importurile au crescut marginal, cu 0,4%.
Evoluția balanței energetice din primele șase luni ale anului confirmă schimbarea structurii producției de energie din România, cu o contribuție tot mai importantă a surselor hidro și regenerabile și o reducere a producției termo și nucleare.
La nivelul SEN, consumul de energie electrică a înregistrat în primele șase luni ale anului 2026 scăderi în cinci dintre cele șase luni analizate. Scăderile lunare au fost cuprinse între 0,91% în martie și 4,04% în mai. Excepția a fost luna ianuarie, când consumul de energie electrică a crescut cu 6,29% față de aceeași lună din 2025. Potrivit Transelectrica, evoluția din ianuarie a fost influențată în principal de condițiile meteorologice.
Hidro și regenerabilele au câștigat teren în mixul de producție
Structura mixului energetic s-a modificat vizibil în primul semestru din 2026. Comparativ cu perioada ianuarie–iunie 2025, producția din surse termo a scăzut cu 5%, iar producția nucleară s-a redus cu 12%.
În schimb, producția hidro a crescut cu 18%, iar cea din surse regenerabile a avansat cu 20%.
În structura producției nete de energie din primele șase luni ale anului, energia hidro a avut cea mai mare pondere, de 29%, urmată de energia produsă în centralele termo, cu 28%. Sursele regenerabile au contribuit cu 21%, iar energia nucleară cu 16%.
Astfel, energie hidro și sursele regenerabile au ajuns să reprezinte împreună aproximativ jumătate din producția netă de energie electrică a României în primul semestru.
Transelectrica precizează că datele pentru lunile mai și iunie 2026 sunt preliminare. Pentru luna mai, energia netă produsă include cantitățile provizorii de energie livrate în rețea de prosumatori, iar pentru luna iunie sunt provizorii și valorile aferente producției din centralele termoelectrice și hidroelectrice.
Transformarea mixului de producție este reflectată și de evoluția parcului național de producție. În perioada ianuarie–iunie 2026, puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 19%, de la 5.490 MW la 30 iunie 2025 la 4.469 MW la 30 iunie 2026.
La 1 iulie 2026, puterea brută instalată în SEN totaliza 19.733 MW.
Structura puterii instalate pe principalele surse:
hidro: 6.689 MW brut, respectiv 6.363 MW net;
fotovoltaic: 3.840 MW brut, respectiv 3.737 MW net;
eolian: 3.185 MW brut, respectiv 3.126 MW net;
hidrocarburi: 2.848 MW brut, respectiv 2.332 MW net;
cărbune: 1.620 MW brut, respectiv 1.386 MW net;
nuclear: 1.413 MW brut, respectiv 1.300 MW net;
biomasă: 136 MW brut, respectiv 124 MW net.
În paralel, capacitatea de stocare a energiei a continuat să se dezvolte. La 1 iulie 2026, instalațiile de stocare aveau o putere instalată de 924,43 MW și o capacitate de stocare de 1.762,50 MWh. Puterea instalată la prosumatori a ajuns la 3.897 MW la 1 iunie 2026.
România a exportat cu 52% mai multă energie
Schimburile fizice transfrontaliere au avut o evoluție favorabilă exporturilor în primul semestru. Exporturile fizice de energie electrică au ajuns la 4,98 TWh, față de 3,28 TWh în primele șase luni din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 52%.
În schimb, importurile fizice au rămas aproape la același nivel: 5,77 TWh în S1 2026, față de 5,75 TWh în S1 2025, respectiv o creștere de doar 0,4%.
Pe granițe, exporturile au scăzut către Bulgaria, dar au crescut semnificativ pe celelalte interconexiuni.
Astfel, față de primul semestru din 2025, exporturile fizice au înregistrat:
-50% (-580 GWh) pe granița cu Bulgaria;
+16% (+94 GWh) pe granița cu Serbia;
+195% (+170 GWh) pe granița cu Ungaria;
+542% (+376 GWh) pe granița cu Ucraina;
+118% (+1.639 GWh) pe granița cu Republica Moldova.
În cazul importurilor, fluxurile au crescut pe granița cu Bulgaria și au scăzut pe granițele cu Serbia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova.
Schimburile comerciale: importurile au scăzut cu 10%, exporturile au crescut cu 11%
Dacă sunt analizate schimburile comerciale, și nu doar fluxurile fizice, tabloul este diferit. Față de primul semestru din 2025, schimburile comerciale de import au scăzut cu 10%, în timp ce schimburile comerciale de export au crescut cu 11%.
Un sistem energetic cu mai multă hidro și regenerabile
Datele Transelectrica pentru primul semestru din 2026 indică o evoluție importantă a sistemului energetic românesc: producția totală a crescut, în timp ce consumul intern a rămas aproape de nivelul anului precedent, iar surplusul disponibil a susținut creșterea exporturilor.
Creșterea producției hidro și regenerabile, în paralel cu reducerea producției termo și nucleare, modifică treptat structura mixului energetic. În același timp, reducerea cu aproape 1.000 MW a capacității termo instalate și dezvoltarea accelerată a capacităților fotovoltaice, a stocării și a prosumatorilor indică o transformare structurală a sistemului.
.jpg)
