Comisia Europeană accelerează introducerea energiei curate. A fost adoptat un nou cadru privind ajutoarele de stat până în 2030

• Sprijin pentru energia din surse regenerabile, pentru combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru costurile energiei electrice acordat utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie
• Sprijin pentru o gamă largă de tehnologii de decarbonizare, cum ar fi electrificarea, hidrogenul, biomasa, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon

Comisia Europeană  a aprobat și va parcurge o „procedură accelerată” pentru introducerea energiei curate. A fost adoptat un nou cadru privind ajutoarele de stat care sprijină Pactul pentru o industrie curată (CISAF) cu scopul de a permite statelor membre să stimuleze dezvoltarea energiei curate, decarbonizarea industrială și tehnologia curată.

Noul cadru acoperă sprijinul atât pentru energia din surse regenerabile, cât și pentru combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Sursele regenerabile de energie sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare prevăzute în Pactul pentru o industrie curată. CISAF introduce proceduri simplificate pentru a permite implementarea rapidă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile. Combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi hidrogenul albastru și cel verde, au, de asemenea, un rol esențial în reducerea emisiilor. Acest tip de combustibil sprijină tranziția întreprinderilor din sectoarele „dificil de decarbonizat”, în care opțiunile mai eficiente din punct de vedere energetic sau din punctul de vedere al costurilor nu sunt încă viabile, se precizează într-un comunicat al CE.

CISAF stabilește condițiile în care statele membre pot acorda sprijin pentru anumite investiții și obiective în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În temeiul cadrului, Comisia va autoriza schemele de ajutoare introduse de statele membre cu scopul de a stimula industria curată, facilitând introducerea rapidă a ajutoarelor individuale.

CISAF va fi în vigoare până la 31 decembrie 2030, oferind statelor membre și întreprinderilor previzibilitate pe termen lung. CISAF înlocuiește Cadrul temporar de criză și de tranziție (CTCT), care este în vigoare din 2022.

Cadrul simplifică normele privind ajutoarele de stat în cinci domenii principale:

• introducerea energiei din surse regenerabile și a combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
• reducerea temporară a prețului energiei electrice în cazul utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie, pentru a asigura tranziția către energia electrică curată cu costuri reduse;
• decarbonizarea instalațiilor de producție existente;
• dezvoltarea capacității de producție de tehnologii curate în UE
• reducerea riscurilor investițiilor în energie curată, decarbonizare, tehnologii curate, proiecte de infrastructură energetică și proiecte care sprijină economia circulară.

Potrivit comunicatului CE, noile norme privind măsurile de flexibilitate și mecanismele de asigurare a capacității oferă statelor membre instrumente suplimentare pentru a integra sursele regenerabile intermitente de energie electrică (și anume energia eoliană și solară) în aprovizionarea cu energie, asigurând în același timp aprovizionarea fiabilă cu energie electrică a consumatorilor. CISAF definește mecanisme de asigurare a capacității de tip „model-țintă”, prin care statele membre efectuează plăți către furnizorii de energie electrică pentru a păstra capacități de rezervă și care se pot califica pentru aprobarea „accelerată”. Alte moduri de concepere vor fi evaluate în temeiul Orientărilor privind ajutoarele pentru climă, protecția mediului și energie (OACME).

Sprijin pentru costurile energiei electrice acordat utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie. Statele membre pot oferi sprijin pentru prețurile energiei electrice întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoare care sunt deosebit de expuse comerțului internațional și care depind în mare măsură de energia electrică pentru producția lor (utilizatori care sunt mari consumatori de energie). Statele membre vor putea astfel să reducă costurile cu energia electrică ale utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie și care se confruntă cu costuri mai mari decât concurenții din regiuni cu politici climatice mai puțin ambițioase. În schimbul sprijinului pentru prețuri, întreprinderile vor trebui să investească în decarbonizare.

Sprijin flexibil pentru investiții în toate tehnologiile care conduc la decarbonizare sau la creșterea eficienței energetice.

Cadrul permite acordarea de sprijin pentru o gamă largă de tehnologii de decarbonizare, cum ar fi electrificarea, hidrogenul, biomasa, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon.

Sprijinul se poate acorda pe baza:

• unor cuantumuri predefinite ale ajutoarelor (în cazul sprijinului de până la 200 de milioane EUR);
• deficitului de finanțare sau
• unei proceduri de ofertare concurențială.

Sprijin pentru producția de tehnologii curate. Cadrul permite statelor membre să sprijine investițiile în noi capacități de producție pentru: 

• toate proiectele de producție privind tehnologiile care intră sub incidența Regulamentului privind industria „zero net” sub formă de scheme și
• proiecte individuale de producție în domeniul tehnologiilor „zero net”, atunci când acest lucru este necesar pentru a se evita deturnarea acestor investiții din Europa.

Cadrul permite, de asemenea, acordarea de sprijin pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice necesare pentru tehnologiile curate.

Pentru a garanta coeziunea între diferitele regiuni din Europa, statele membre vor putea oferi mai mult sprijin pentru proiectele din regiunile defavorizate, care sunt definite în hărțile ajutoarelor regionale.

De asemenea, cadrul permite statelor membre să stimuleze cererea de produse de tehnologie curată prin oferirea de stimulente fiscale, cum ar fi posibilitatea ca întreprinderile să deducă mai rapid costul investițiilor în tehnologii curate din venitul lor impozabil.

Investițiile publice și private trebuie să meargă mână în mână pentru a impulsiona tranziția către o economie decarbonizată. Statele membre pot lua măsuri de reducere a riscurilor legate de investiții private în proiecte care intră sub incidența cadrului, inclusiv în infrastructura energetică și în economia circulară. Sprijinul poate lua forma capitalurilor proprii, a împrumuturilor și/sau a garanțiilor acordate unui fond special sau unei entități cu scop special care va deține portofoliul de proiecte eligibile.

Alte norme privind ajutoarele de stat care prezintă relevanță din perspectiva Pactului pentru o industrie curată (și anume, Orientările privind ajutoarele pentru climă, protecția mediului și energie – OACME) continuă să se aplice în paralel și pot fi utilizate de statele membre pentru măsuri de sprijin diferite și mai complexe. De asemenea, statele membre vor aplica, în continuare, măsuri de ajutor de stat în acest domeniu în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, fără a fi necesar să le notifice Comisiei.