România își consolidează poziția pe piața energetică regională prin dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Prezent la FOREN 2026, Dan Drăgan, expert în energie și fost secretar de stat în Ministerul Energiei, a evidențiat rolul strategic al investițiilor în infrastructura regională de transport al gazelor și impactul pe care exploatarea resurselor din Marea Neagră îl va avea asupra piețelor din Europa de Sud-Est. „Nu putem înțelege pe deplin valoarea Coridorului Vertical fără să discutăm despre resursa internă masivă care îl va alimenta începând cu anul 2027. Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, reconfigurează fundamental echilibrul regional de putere”, a declarat Dan Drăgan.
Potrivit acestuia, Neptun Deep reprezintă una dintre cele mai importante investiții energetice realizate în România, cu o valoare de peste 4 miliarde de euro și o producție estimată la aproximativ 8,16 miliarde metri cubi de gaze naturale anual.
Un element esențial pentru valorificarea acestor volume este conducta Tuzla–Podișor, pentru care a fost încheiat un contract de rezervare a capacității pe o perioadă de 16 ani, între 2026 și 2042. Infrastructura va permite integrarea rapidă a producției offshore în Sistemul Național de Transport și, ulterior, accesul către piețele regionale.
Dan Drăgan consideră că impactul Neptun Deep depășește granițele României. După acoperirea consumului intern, surplusul de gaze ar putea alimenta piețele din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și Ungaria, oferind o sursă regională stabilă și apropiată geografic.
El a prezentat faptele economice concrete:
Susținut de investiții de peste 4 miliarde de euro, Neptun Deep este estimat să producă aproximativ 8,16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an.
Infrastructura: Un contract istoric de rezervare a capacității pe 16 ani (2026–2042) pentru conducta terestră Tuzla–Podișor, în valoare de 268 milioane de euro, garantează injectarea imediată a acestor volume direct în sistemul național de transport.
Impactul regional este unul structural. După acoperirea integrală a consumului intern al României, o parte semnificativă a surplusului disponibil pentru export ar putea fi direcționată prin Coridorul Vertical și Coridorul Trans-Balcanic. Pentru Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și Ungaria, gazul din Marea Neagră înseamnă o sursă sigură și geografic apropiată, oferă o alternativă mai puțin expusă la volatilitatea piețelor spot globale de LNG. Neptun Deep oferă stabilitate regională pe termen lung, transformând această rută dintr-o simplă linie de tranzit pentru importuri într-o autostradă a producției europene suverane.
Pentru a permite acestui flux masiv provenit din Marea Neagră să circule fără obstacole alături de sursele din sud, operatorii regionali de transport și sistem (TSO) au eliminat sistematic blocajele fizice și au extins capacitățile în regim de flux invers:
- Porțile sudice. Intrarea gazului este asigurată de terminalele LNG din Grecia;
- Conducta IGB (Grecia ➔ Bulgaria), aflată în proces de extindere;
- Hub-ul Transgaz (Bulgaria ➔ România ➔ Ucraina). Segmentul de frontieră Kardam – Negru Vodă 1 este extins până la o capacitate impresionantă de 296,8 milioane kWh/zi (peste 28 milioane metri cubi/zi, respectiv 10,2 bcm/an). Prin izolarea hidraulică și automatizarea stației de comprimare Siliștea și a punctului Isaccea 1, Transgaz poate direcționa simultan și cu precizie matematică gazele provenite atât din sud, cât și din perimetrul Neptun Deep, prin nodul Podișor, către Ucraina sau Republica Moldova.
Această infrastructură concretă prinde viață printr-o strategie comercială coordonată care elimină dubla taxare la frontiere. Prin prelungirea valabilității produselor unificate de capacitate rezervată până în septembrie 2026, operatorii de transport au coordonat reduceri tarifare regionale semnificative:
Reducere de 50% aplicată de Transgaz (România) și Vestmoldtransgaz (Republica Moldova);
Reducere de 46% aplicată de ICGB și GTSOU (Ucraina);
Reducere de 25% acordată de DESFA (Grecia) și Bulgartransgaz (Bulgaria).
Acest cadru va deveni pe deplin operațional în timpul licitațiilor anuale de capacitate pe termen lung programate pentru 6 și 21 iulie 2026. Interesul traderilor internaționali este în creștere accelerată, stimulat și de decizia recentă a Ucrainei de a reduce cu 11% taxele de stocare în marile sale facilități subterane de înmagazinare (precum Bilhche-Volytsia-Uhersko, care deține în prezent peste 7,5 bcm de gaze active în regim vamal „Customs Warehouse”, scutit de taxe). Costul total al logisticii de transport și stocare a scăzut sub 6 euro/MWh, creând cel mai eficient coridor energetic din Europa din punct de vedere al costurilor.
Transgaz și Energocom combină aceste rute cu importanța strategică a conductei Iași–Ungheni–Chișinău (a cărei capacitate de 1,5 bcm/an acoperă 100% din necesarul malului drept al Nistrului), pregătindu-se activ pentru contractarea directă a volumelor provenite din Marea Neagră. Naftogaz (Ucraina) poartă discuții avansate cu OMV Petrom pentru utilizarea facilităților de stocare din Ucraina ca tampon strategic pentru viitoarea producție Neptun Deep.
„Coridorul Vertical nu mai este doar o rută de transport; el a devenit coloana vertebrală a autonomiei noastre energetice. Prin integrarea terminalelor LNG din Grecia, a gazului azer transportat prin TAP, a capacităților de stocare din Ucraina și, mai ales, a producției indigene provenite din Neptun Deep, am construit o infrastructură regională capabilă să consolideze securitatea energetică a Europei de Sud-Est”, a afirmat Dan Drăgan.
Potrivit acestuia, interesul pieței pentru noua configurație regională este în creștere, pe fondul pregătirii licitațiilor anuale de capacitate programate în luna iulie și al reducerii costurilor logistice de transport și stocare.
În perspectivă, infrastructura dezvoltată în cadrul Coridorului Vertical este proiectată să permită și transportul hidrogenului, în conformitate cu obiectivele europene de decarbonizare, oferind astfel o bază pentru viitoarele fluxuri de gaze verzi pe axa Sud–Nord.
