- Prioritățile lui Chisăliță la Energie: stocare, gaze din Marea Neagră și siguranța sistemului energetic
Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, a primit aviz pozitiv în Comisiile parlamentare de specialitate.
Chisăliță se opune liberalizării prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici la 1 aprilie 2027, considerând că momentul ales este nepotrivit și că o astfel de măsură trebuie pregătită cu cel puțin 12 luni înainte. În cadrul audierilor din Parlament, acesta a prezentat principalele direcții de acțiune pentru securitatea energetică, de la stocare și dezvoltarea rețelelor până la exploatarea gazelor din Marea Neagră și prevenirea unor noi opriri ale centralei de la Cernavodă.
„Din punctul meu de vedere este nevoie de cel puțin 12 luni. Dacă nu ai aceste 12 luni, riști ca cineva să plătească”, a declarat Chisăliță, explicând că pregătirea liberalizării în timpul iernii, când cererea este ridicată și oferta mai redusă, poate conduce la prețuri mari în momentul eliminării mecanismului actual.
Potrivit calendarului în vigoare, de la 1 aprilie 2027, furnizorii ar urma să cumpere gazele destinate populației la prețul pieței, în locul prețului reglementat de 110 lei/MWh. Chisăliță consideră că decizia trebuie analizată și din perspectiva impactului asupra consumatorilor.
În ceea ce privește sprijinul acordat populației, ministrul propus susține identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili și instituirea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, astfel încât ajutoarele să ajungă la cei care au nevoie de ele.
„În primul rând trebuie să facem un registru, trebuie să identificăm cu adevărat care sunt consumatorii vulnerabili. În al doilea rând, aceștia trebuie să fie susținuți. Care va fi efectiv cuantumul vom stabili împreună cu Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor”, a afirmat acesta.
Printre prioritățile anunțate pentru prima parte a anului 2027 se numără dezvoltarea capacităților de stocare, atât prin baterii, cât și prin acumulare prin pompaj, precum și monitorizarea atentă a proiectelor de exploatare a gazelor din Marea Neagră, programate să înceapă în primul semestru al anului viitor.
„Această turnură din ultimele luni, până la punerea în funcțiune a acestor exploatări, este foarte importantă și, practic, este efectiv definitivă pentru ceea ce se va întâmpla în România în următorii zece ani”, a spus Chisăliță.
Acesta a subliniat și necesitatea corelării dezvoltării capacităților de producție cu extinderea rețelelor de transport și distribuție, pentru ca noile investiții să poată răspunde efectiv necesităților consumatorilor.
În opinia sa, energia fotovoltaică și eoliană trebuie să aibă un rol important în mixul energetic, susținute de infrastructură și capacități de stocare. Totodată, reluarea proiectelor eoliene offshore din Marea Neagră ar putea contribui la creșterea producției de energie electrică.
În privința centralelor pe cărbune, Chisăliță consideră că retragerea acestora trebuie făcută numai atunci când există capacități sigure care să le înlocuiască.
„Din punctul meu de vedere, atunci când vorbim de energie, trebuie în primul rând să ne gândim la siguranța sistemului, la continuitatea în livrare, la securitatea energetică. Trebuie să ne gândim la o energie care să fie curată, dar și la energie care să fie, practic, posibil să fie plătită de către cei care sunt în situația de a consuma această energie”, a afirmat el.
Un alt punct important îl reprezintă situația centralei nucleare de la Cernavodă, unde oprirea celor două grupuri a redus, potrivit lui Chisăliță, capacitatea de producție a sistemului cu aproximativ 20%.
Ministrul propus susține că soluțiile tehnice trebuie să vizeze atât reluarea funcționării grupurilor existente, cât și prevenirea unor situații similare la viitoarele reactoare 3 și 4, în condițiile în care episoadele de secetă ar putea deveni tot mai frecvente.
„Este foarte important să abordăm această problematică nu doar din perspectiva reluării. Bineînțeles, această reluare este o stringență națională, dar și din perspectiva de a preîntâmpina pe viitor ca astfel de situații să se întâmple și, cu atât mai mult, de a lua în considerare cum putem ca pe viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă să nu ne mai confruntăm cu astfel de situații”, a declarat Chisăliță.
Acesta a primit aviz pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate.
