- Ministerul Energiei: Pentru a atinge obiectivele UE, România poate opta pentru utilizarea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică sau măsuri de politică alternative sau cumulat
Autoritățile contractante și entitățile contractante care încheie contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii trebuie să se ia decizii de cumpărare eficiente din punct de vedere energetic, precum și să aplice principiul „eficiența energetică înainte de toate”.
Pentru a avea un impact, principiul „eficiența energetică înainte de toate” trebuie să fie aplicat în toate deciziile de politică, de planificare și de investiții majore, și anume investiții la scară largă cu o valoare de peste 100 milioane de euro fiecare sau 175 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de transport, care afectează consumul sau furnizarea de energie, potrivit unui document public al Ministerului Energiei.
Un proiect de Ordonanță de urgență, care transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2023/1791, a fost pus în consultare publică de către Ministerul Energiei. Conform directivei, nivelul UE va trebui să crească ambiția în materie de eficiență energetică, cu cel puțin 11,7 % în 2030 față de nivelul eforturilor necesare în cadrul scenariului de referință al UE din 2020.
România are un potențial de economisire a energiei neexploatat, în special în sectoarele transporturilor și al clădirilor. Transporturile, care sunt responsabile pentru peste 30% din consumul final de energie și clădirile cu performanță energetică scăzută reprezintă domenii prioritare pentru intervenție. De asemenea, sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), inclusiv centrele de date, consumă între 5-9% din totalul energiei electrice la nivel global, cu un impact considerabil asupra emisiilor de carbon, se specifică într-un document al Ministerului Energiei.
România trebuie să își stabilească propria contribuție la realizarea obiectivului de eficiență energetică al Uniunii ținând seama de formula prevăzută în directivă. Sectorul public este responsabil pentru aproximativ 5-10 % din consumul final de energie total al Uniunii, motiv pentru care țara noastră trebuie să stabilească propriile obiective de decarbonizare și de eficiență energetică. Obligația poate fi îndeplinită prin reducerea consumului final de energie din orice domeniu al sectorului public, inclusiv transporturile, clădirile publice, amenajarea teritoriului, gestionarea apei și epurarea apelor uzate, canalizarea și epurarea apei, gestionarea deșeurilor, încălzirea și răcirea centralizată, distribuirea, furnizarea și stocarea energiei, iluminatul public, planificarea infrastructurii, educația și serviciile sociale.
Pentru a reduce sarcina administrativă a organismelor publice, trebuie create platforme sau instrumente digitale pentru a colecta datele agregate privind consumul de la organismele publice, pentru a le pune la dispoziția publicului și pentru a raporta datele către Comisie, care trebuie să pună la dispoziție planificarea și raportarea anuală cu privire la consumul organismelor publice într-o formă agregată pentru fiecare sector, se precizează în nota de fundamentarea a proiectului de OUG.
Pentru a atinge obiectivele UE în materie de energie și climă pentru 2030 și a obiectivului de neutralitate climatică pentru 2050, România trebuie să realizeze economii de energie cumulate la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații până în 2030, echivalente cu economii anuale noi de cel puțin 0,8 % din consumul final de energie până la 31 decembrie 2023 și de cel puțin 1,3 % de la 1 ianuarie 2024, 1,5 % de la 1 ianuarie 2026 și 1,9 % de la 1 ianuarie 2028. În acest sens, România poate opta pentru utilizarea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică sau măsuri de politică alternative sau cumulat, propune Ministerul Energiei.
Măsuri prevăzute a se promova:
- Punerea în aplicare a sistemelor de gestionare a energiei și a auditurilor energetice în cadrul administrației publice la nivel național și local.
- Colectarea datelor privind centrele de date cu o amprentă semnificativă, în cazul cărora măsurile în materie de eficiență pentru, respectiv, instalațiile noi sau cele existente pot duce la o scădere considerabilă a consumului de energie, la o creștere a eficienței sistemelor care promovează decarbonizarea rețelei sau la reutilizarea căldurii reziduale în instalațiile și rețelele de energie termică din apropiere.
- Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori.
- Se vor promova măsuri vizând eficiența energetică, inclusiv prin intermediul unor servicii energetice inovatoare pentru consumatori.
- Informațiile privind facturarea sau consumul ar trebui să se aplice consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă menajeră furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie.
- Pentru a asigura transparența contabilizării consumului individual de energie termică și pentru a facilita astfel implementarea subcontorizării, trebuie instituite reguli transparente publicului privind repartizarea costurilor pentru consumul de încălzire, de răcire și de apă caldă menajeră în clădirile cu mai multe apartamente.
- Contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a informațiilor referitoare la consum. Dispozițiile referitoare la: contorizarea încălzirii, a răcirii și a apei calde menajere; subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire, pentru răcire și pentru apa caldă menajeră; cerințele privind citirea la distanță; informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră; costurile de acces la informațiile privind contorizarea, facturarea și consumul pentru încălzire, răcire și apa caldă menajeră; precum și cerințele minime privind informațiile referitoare la facturare și la consumul de încălzire, răcire și apă caldă menajeră sunt destinate să se aplice numai încălzirii, răcirii și apei calde menajere furnizate dintr-o sursă centrală.
- Este necesar să se stabilească dispoziții privind facturarea, punctul unic de contact, soluționarea alternativă a litigiilor, sărăcia energetică și drepturile contractuale de bază.
- În cazul unei debranșări planificate de la rețeaua de încălzire, răcire sau apă caldă menajeră, furnizorii ar trebui să ofere clienților informații cu privire la măsurile alternative, cum ar fi surse de sprijin pentru evitarea debranșării, sisteme de plată anticipată, audituri energetice, servicii de consultanță în domeniul energiei, planuri de plată alternative, consiliere pentru gestionarea datoriilor sau moratorii privind debranșarea.
- O mai bună protecție a consumatorilor ar trebui garantată prin disponibilitatea unor mecanisme eficace și independente de soluționare alternativă a litigiilor.
- Este necesară acordarea de sprijin contribuției comunităților de energie din surse regenerabile, precum și a comunităților de energie ale cetățenilor, care pot sprijini atingerea obiectivelor de promovare a eficienței energetice, precum și în clădirile publice în cooperare cu autoritățile locale. Comunitățile de energie pot juca un rol important în educarea cetățenilor și în creșterea gradului de conștientizare al acestora cu privire la măsurile concepute pentru a realiza economii de energie.
- Ghișeele unice pot oferi acestora informații accesibile cu privire la creșterea eficienței energetice, prin furnizarea de consiliere și asistență tehnică, administrativă și financiară.
- Campanii de sensibilizare țintite pentru a prezenta beneficiile eficienței energetice, precum și pentru a oferi informații consumatorilor despre sprijinul financiar disponibil sunt utile.
- Fondurile publice disponibile la nivelul Uniunii și la nivel național ar trebui investite strategic în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, în special în beneficiul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al consumatorilor vulnerabili, al persoanelor din gospodării cu venituri mici și, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale.
- Schemele naționale de finanțare ar trebui să fie completate de scheme adecvate de îmbunătățire a informării, furnizare de asistență tehnică și administrativă și facilitare a accesului la finanțare, care să permită utilizarea optimă a fondurilor disponibile, în special de către persoanele afectate de sărăcie energetică, de către consumatorii vulnerabili, de către persoanele din gospodării cu venituri mici și, acolo unde este cazul, de către persoanele care trăiesc în locuințe sociale.
