Energia fotovoltaică a ajuns să acopere până la 70% din consumul instantaneu al României în orele de vârf ale producției solare, în timp ce bateriile au ajuns să livreze în rețea o putere comparabilă cu cea a unui reactor de la Cernavodă. Pentru PATRES, evoluțiile din aceste zile arată că regenerabilele nu mai pot fi privite doar prin prisma tranziției energetice, ci trebuie integrate în strategia de securitate și reziliență a Sistemului Energetic Național.
Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES transmite că apreciază în mod deosebit eforturile și profesionalismul specialiștilor din cadrul Dispecerului Energetic Național, care au un rol esențial în operarea în siguranță a sistemului într-o perioadă cu provocări deosebite.
PATRES salută, de asemenea, modul în care autoritățile, Transelectrica și participanții la piață gestionează situația și își reafirmă disponibilitatea de a contribui, prin expertiza membrilor săi, la identificarea și implementarea soluțiilor necesare pentru consolidarea rezilienței energetice a României.
Datele publice privind funcționarea sistemului arată cât de important a devenit aportul energiei solare.
Pe 17 august, în jurul orei 13:00, producția instantanee din centrale fotovoltaice a ajuns la 3.301 MW, ceea ce, potrivit datelor citate de PATRES, a reprezentat aproximativ 70% din consumul de energie electrică al țării.
Cu doar câteva zile înainte, pe 14 august, la ora 13:46, dintr-o producție totală de 5.651 MW, centralele fotovoltaice furnizau 3.013 MW, respectiv 53,33% din producția instantanee de electricitate a României.
În weekend, parcurile fotovoltaice au ajuns, la jumătatea zilei, să acopere chiar și peste 80% din consumul instantaneu.
Importanța acestor cifre este amplificată de context: în perioada respectivă, producția nucleară a României era zero, după oprirea ambelor unități de la Cernavodă pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării. Unitatea 1 fusese oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată pe 13 august.
Astfel, energia solară a demonstrat că poate furniza volume importante de electricitate exact în intervalele de la mijlocul zilei în care consumul este ridicat, devenind o componentă relevantă a securității energetice, precizează PATRES.
Dacă fotovoltaicele produc masiv în timpul zilei, principala provocare apare seara, când producția solară scade, iar consumul poate rămâne ridicat, moment în care intervine stocarea.
Pe 13 august, în contextul opririi Unității 2 de la Cernavodă, instalațiile de stocare din România au ajuns să livreze în sistem aproximativ 680 MW de energie activă, o putere comparabilă cu cea furnizată anterior de reactorul nuclear. Datele publice privind seara de 13 august indică faptul că bateriile au livrat 680 MW în timp ce producția nucleară ajunsese la zero.
Este unul dintre cele mai relevante exemple de până acum privind valoarea economică și strategică a stocării în România. „Să încurajăm orice fel de investiții, care însă nu vor sta în picioare fără stocare. Când proiectați un parc fotovoltaic sau eolian, obligatoriu puneți stocare”, este mesajul transmis constant de PATRES în ultimii cinci ani.
Pentru organizație, lecția ultimelor zile este greu de ignorat: dezvoltarea accelerată a regenerabilelor trebuie să fie însoțită de dezvoltarea capacităților de stocare.
Bateriile permit preluarea energiei produse în exces în orele de producție solară și utilizarea acesteia ulterior, atunci când producția fotovoltaică scade. În același timp, acestea pot furniza flexibilitate într-un sistem în care producția și consumul se schimbă rapid.
Criza energetică din aceste zile arată și importanța unui mix regenerabil diversificat.
În timp ce energia fotovoltaică are o contribuție majoră în timpul zilei, producția eoliană poate deveni deosebit de valoroasă în intervalele în care producția solară scade. În seara de 13 august, după oprirea Unității 2, energia eoliană a contribuit semnificativ la acoperirea necesarului sistemului, iar autoritățile au indicat estimări de producție eoliană relevante pentru perioada următoare.
Este exact complementaritatea de care are nevoie sistemul: solar în timpul zilei, eolian atunci când condițiile permit, hidro și alte surse pentru flexibilitate, iar stocarea pentru mutarea energiei în timp.
În același timp, situația din această vară a evidențiat și vulnerabilitățile surselor dependente de condițiile meteorologice. Seceta și debitele reduse ale râurilor limitează producția hidroenergetică, în timp ce perioadele cu vânt slab pot diminua producția eoliană.
Canicula are, la rândul său, un efect asupra eficienței panourilor fotovoltaice, însă durata mare a zilei și nivelul ridicat al radiației solare permit producerea unor cantități importante de energie exact în orele în care cererea de electricitate este ridicată.
PATRES subliniază că România are nevoie nu de o singură tehnologie dominantă, ci de diversificarea surselor și de flexibilitate.
La producția centralizată se adaugă energia generată de prosumatori, care nu este reflectată integral în statisticile privind producția instantanee monitorizată la nivelul sistemului. Sutele de mii de prosumatori din România contribuie zilnic la acoperirea consumului local prin autoconsum și, acolo unde există surplus, prin energia injectată în rețea.
Mai mult, dezvoltarea bateriilor în gospodării transformă treptat prosumatorul într-o potențială resursă de flexibilitate. În contextul din 13 august, bateriile prosumatorilor au contribuit la aportul total al instalațiilor de stocare, ajutând sistemul în intervalul de vârf al consumului.
Pentru următorii ani, integrarea stocării atât în proiectele mari de energie regenerabilă, cât și la nivelul prosumatorilor poate permite valorificarea unei cantități mai mari din energia produsă local și poate reduce presiunea asupra rețelelor, susține PATRES.
Investițiile în regenerabile au nevoie de predictibilitate
Organizația solicită eliminarea barierelor care întârzie dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile și de stocare și consideră că un nou impuls investițional poate fi dat numai printr-un cadru legislativ și economic predictibil.
„Pentru integrarea în condiții de siguranță a unor volume tot mai mari de energie eoliană și fotovoltaică și pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național sunt necesare investiții semnificativ mai mari în soluții de stocare, atât prin baterii, cât și prin alte tehnologii. Fără extinderea rapidă a acestor capacități, valorificarea întregului potențial al energiei regenerabile va fi limitată”, precizează Viorel Lefter, președinte PATRES.
Potrivit acestuia, provocările nu se opresc însă la capacitățile de producție și stocare. „Mai sunt multe probleme de rezolvat și numeroase provocări care trebuie depășite. Este nevoie de un angajament ferm din partea autorităților române și de decizii coerente și predictibile pentru viitorul sectorului energetic”, subliniază Viorel Lefter.
.jpg)
