Cea de-a șaptea ediție a Forumului România Eficientă, organizat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom, a adus în prim-plan una dintre cele mai importante provocări ale următorilor ani: transpunerea și implementarea la nivel național a crințelor Directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor (EPBD).
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului privat și experți internaționali din domeniile energiei și construcțiilor, care au explorat împreună măsurile necesare pentru accelerarea ritmului decarbonizării în condițiile protejării proactive a populației potențial vulnerabile. Concluzia participanților a fost unanimă: obiectivele europene ambițioase se pot transforma în rezultate concrete numai prin colaborarea eficientă a tuturor actorilor implicați.
Atunci când sectorul public și cel privat își unesc resursele, expertiza și viziunea, schimbarea devine posibilă și poate fi accelerată. Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, subliniază rolul esențial al acestui parteneriat în modernizarea fondului construit și în atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României. Sectorul public asigură instrumentele legislative și politicile publice, iar „sectorul privat aduce, de regulă, resursele, amploarea și viteza necesară pentru a pune, efectiv, politicile în aplicare”.
Un exemplu edificator de parteneriat public-privat de succes este chiar programul România Eficientă, care folosește resursele financiare oferite de OMV Petrom pentru a servi binele public. În cei 7 ani de existență, programul derulat de Energy Policy Group (EPG) a renovat energetic la standard nZEB (consum de energie aproape zero) 5 clădiri folosite de școli, licee și grădinițe din sistemul public de învățământ și a derulat numeroase campanii de conștientizare și informare cu privire la beneficiile eficienței energetice în clădiri atât pentru adulți, cât și pentru copii. Iar în următoarea etapă a programului, “vom face eforturi să pregătim piața construcțiilor și a renovărilor din România pentru următorul val care, începând cu 2030, va aduce conceptul ZEB, cu un nivel suplimentar de complexitate, și vom încerca să pregătim din timp publicul să înțeleagă aceste noțiuni, ce înseamnă, ce fel de intervenții presupune, ce costuri și ce surse de finanțare”, a declarat Radu Dudău, Președintele Energy Policy Group (EPG).
Pregătirea publicului nu este un obiectiv secundar. Mihai Moia, Directorul Executiv ROENEF, subliniază că înțelegerea beneficiilor renovării este direct legată de disponibilitatea proprietarilor de a accesa instrumente de creditare, esențială în condițiile în care nici fondurile naționale, nici cele europene nu vor acoperi cele peste 30 de miliarde de euro necesare renovării integrale a stocului de clădiri vechi al României. Fondurile publice ar trebui direcționate prioritar spre clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice, identificate pe baza datelor din Registrul Național al Clădirilor, aflat în prezent în curs de realizare, consideră expertul.
Andrei Ceclan, Președintele Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER), ilustrează într-un mod extrem de intuitiv importanța și beneficiile asociate creșterii performanței energetice a clădirilor, printr-o analogie cu piramida nevoilor. La baza piramidei se situează reducerea necesarului de consum, realizată prin termoizolare și etanșare. Urmează măsurile dedicate confortului, prin introducerea sistemelor tehnice de încălzire/răcire, ventilare mecanică cu recuperare de căldură, iluminat, apoi sistemele tehnice care produc și stochează energie. La final se adaugă sistemul de management energetic al clădirii, care asigură funcționarea optimizată de durată a tuturor acestor sisteme. “Asta înseamnă că nu doar consumăm mai puțin și ne acoperim cel puțin parțial acel consum și din ceea ce producem local, ci menținem factura la energie cât mai redusă posibil pe termen lung”, concluzionează Andrei Ceclan.
Beneficiile renovării energetice depășesc însă sfera confortului și a economiilor la facturi. Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică a Bankwatch România, a atras atenția asupra rolului important pe care eficiența energetică îl poate avea în combaterea sărăciei energetice și în protejarea gospodăriilor vulnerabile: “nu putem oferi doar sprijin financiar celor în nevoie, trebuie să venim și cu măsuri structurale, care să le reducă vulnerabilitatea pe termen lung, vorbesc aici despre eficiență energetică în clădiri, despre instalarea tehnologiilor curate, pompe de căldură, sisteme fotovoltaice cu stocare, și cred că aceste lucruri trebuie să fie făcute integrat”.
Eficientizarea energetică și implementarea surselor regenerabile de energie sunt condiții necesare, dar nu și suficiente în contextul măsurării potențialului de încălzire globală al clădirilor pe durata întregului ciclu de viață și a standardului ZEB (clădiri cu zero emisii). Decarbonizarea sectorului clădirilor presupune și eliminarea treptată a emisiilor încorporate în materiale, procesul de construire și chiar demolarea clădirii, inclusiv gestionarea materialelor rezultate în urma demolării. Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, evidențiază necesitatea accelerării măsurilor de economie circulară în sectorul construcțiilor, prin reutilizarea materialelor, reducerea deșeurilor și îmbunătățirea practicilor de construire.
Implementarea EPBD reprezintă, pentru România, o oportunitate de modernizare a fondului construit, de reducere a costurilor și de îmbunătățire a calității vieții utilizatorilor, precum și de creștere a independenței energetice. Dar pentru ca această oportunitate să fie valorificată, arată invitații Forumului România Eficientă 2026, este nevoie de politici coerente, investiții susținute, competențe adecvate și, mai ales, de colaborarea tuturor actorilor implicați.
Înregistrarea Forumului România Eficientă 2026 poate fi urmărită integral accesând link-ul: https://www.romania-eficienta.ro/romania-eficienta-forum-2026/
