România trebuie să sprijine tranziția energetică, însă într-un mod realist, care să țină cont de impactul economic și social asupra populației și a industriei, a susținut Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în cadrul unei dezbateri publice cu tema „Ar trebui sau nu România să susțină Green Deal?”
Ministrul Burduja a câștigat dezbaterea publică organizată în această seară de societatea civilă pe tema Green Deal, alături de partenerul său de echipă, Mihai Morar. Formatul dezbaterii a presupus o confruntare de idei între două echipe, iar echipa condusă de Burduja a fost desemnată câștigătoare prin voturile publicului din sală. Greenpeace însă, într-un mod agresiv, a transmis ulterior – în mediul online – mesaje eronate, menite să dezinformeze opinia publică.
„Cred că tranziția energetică trebuie făcută. Nu se pune problema de a nu realiza acest obiectiv. Întrebările care ne stau în față sunt însă: în ce fel și în ce ritm?”, a punctat Burduja, explicând că politicile climatice trebuie adaptate astfel încât să nu pericliteze competitivitatea economiilor europene.
„Sunt pentru tranziția energetică, dar nu pentru o terapie șoc”, a adăugat Burduja, pledând pentru un echilibru între obiectivele climatice și nevoile reale ale societății și economiei, într-un concept definit ca Smart Deal.
În sprijinul poziției sale, Burduja a prezentat rezultatele Ministerului Energiei în atragerea de fonduri europene: „Suntem campioni la accesarea fondurilor din Fondul pentru Modernizare. Cele mai multe contracte. 14 miliarde de euro pentru energie verde. Sunt 10.000 MW în lucru. Enorm.”
Ministrul a mai menționat progresele legislative realizate în ultima perioadă: „Avem legea eolianului offshore, lege pentru baterii, cadru legislativ care încurajează stocarea. În 2024 s-au pus în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani.” Totodată, a avertizat asupra riscurilor generate de eliminarea prematură a capacităților de producție energetică: „România a scos în anii trecuți multe capacități de producție de energie din funcțiune, fără să pună rapid ceva în loc. Astfel, suntem nevoiți să importăm în perioade de creștere a consumului, uneori scump. Mai ales în zilele în care nu avem condiții de mediu – vânt sau soare – pentru producția de energie.”
În încheiere, Burduja a subliniat importanța securității energetice: „România a avut un singur blackout în 1977, care a durat cinci ore, dar a produs pierderi mai mari decât cele provocate de cutremurul din acel an. Sunt multe momente când ne apropiem de limite, pentru că nu mai avem capacitate de producție. Tocmai de aceea este important să ne prelungim termenele pentru închiderea minelor pe cărbune.”
La dezbaterea publică, reprezentanții Greenpeace, au venit cu vopseluri și petarde fumigene cu scopul de a le folosi împotriva ministrului, fiind nevoie de intervenția jandarmilor, potrivit stiripesurse.ro
Ministrul Sebastian Burduja, consideră că proiectele strategice din domeniul energiei sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu și se întreabă dacă „chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu”. El a solicitat public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă. Reacţia ministrului a venit după ce un tribunal american a decis că Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic.
„Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiţie) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiţie la hidrocentrala Răstoliţa), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanţă de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu? Oare o investiţie finalizată în proporţie de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eşuat cele două petroliere ruseşti cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, spune ministrul Burduja într-o postare pe Facebook.
În replică, Greenpeace România și APADOR-CH au cerut demiterea ministrului Energiei pe motiv că ”Declarațiile sale sunt alarmante”.
