- Soluție pentru Prosumatori: Sprijinul să continue pentru panouri fotovoltaice la pachet cu unități de stocare
- Investiții, investiții, investiții! Operatorii de distribuție pot apela la fonduri europene pentru a accelera investițiile în rețele
- Ușa Comisiei pentru Industrii și Servicii este deschisă pentru toți cei care doresc să discute cu noi
Interviu acordat InvesTenergy de Dl Bende Sándor, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților
Cum vedeți/simțiți piața de energie după nenumăratele modificări legislative urmare a reglementărilor europene și în noul context geopolitic?
Într-adevăr, deciziile și reglementările Uniunii Europene ne constrâng în acest moment. Avem neapărată nevoie de o Strategie Energetică a României! Este o chestiune de timp, dar va trebui să acționăm, să închidem unități care poluează foarte tare, respectiv cele de producere a cărbunelui. Foarte important este să avem o strategie energetică a noastră, să știm cum procedăm și ce punem în loc,. Este la aprecierea și în puterea noastră să acționăm. Putem să nu punem nimic în loc și să ne bazăm pe import sau putem pune ceva în loc. România, din punct de vedere geografic, are o poziție de invidiat, are un mix energetic foarte bogat. Putem produce energie eoliană, solară, nucleară, hidro… Pe partea de hidro, avem aici o problemă în ceea ce privește hidrocentralele care au fost începute și abandonate, le-au expirat autorizațiile de construcție, acestea trebuiesc refăcute conform noilor reglementări. Am intrat într-o capcană, practic după se s-au marcat ariile protejate zonele de natură 2000 s-a complicat situația. Este un întreg proces de negociere cu Comisia Europeană cum să facem pentru că sunt centrale care sunt finalizate în proporție de peste 90%. În total, în situația de lucrări aproape finalizate, România are o putere instalată de 1000 MWh, ceea ce este un aport foarte important. De asemenea, avem gaz, care este considerat de tranziție. Sunt state membre care nici nu se gândesc să le fie interzis gazul. Vor doar să elimine gazul din gospodarii pe motiv că este păcat ca un astfel de purtător de energie să fie rispit pentru încălzirea locuințelor până la 22 de grade, util este să fie folosit la temperaturi mult mai mari.
Revenind la strategia energetică, când discutăm și anlaizăm, trebuie să vedem și economia pe orizontală. Practic, când vorbim de energie, vorbim de jumătate din economia României. Energia și salariile au o pondere mare în prețul final al produselor.
De ce credeți că nu reușim să avem o strategie energetică?
Strategia energetică, toate tipurile de strategii – economică, pe sănătate, învățământ, intră în sfera de competență a Guvernlui. Eu nu comentez de ce nu este sau cum au vrut guvernele din toate timpurile să facă o strategie. Eu știu că pentru bunul mers al economiei, lipsa de strategie duce la un moment dat la o dezvoltare haotică, pompiersitică, fără o direcție. Acum suntem în situația în care mergem și noi undeva, ajungem și noi undeva și pe urmă vedem ce facem. Foarte important: dacă România are o strategie energetică funcțională, guvernele care se succed să se țină de aceasta și să acționeze în consecință.
Totuși, avem PNIESC și se lucrează la revizuirea acestuia...
PNIESC este un pic sărăcăcios, nu acoperă tot. Știm că trebuie să ajungem la decarbonizare, dar cum o facem…Poți închide unități poluante, dar ce pui în loc, ce faci cu oamenii, cum faci reconversie profesională… Sunt chestiuni care trebuie foarte puse la punct în cadrul unei strategii.
Dle Președinte Bende Sandor, doresc să vă mulțumesc că ați participat, în calitate de KeynoteSpeaker, la Dublul eveniment InvesTenergy cu tema “Investim și acționăm responsabil în energie”. Simțiți că se întâmplă asta? Se acționează și se investește cu responsabilitate în sectorul energetic?
Se acționează și se investește în întreg sectorul energetic. De fapt, atunci când investești, esti responsabil. Marea problemă este însă infrastructra. Investițiile în sectorul energetic durează mult sau sunt blocate pentru că nu avem suficiente capacități de transport și distribuție. Și revin, din nou, la necesitatea unei strategii energetice. Ce constatăm: România are energie din surse eoliene și solare din abundență în sudul țării și spre zona Mării Negre. Acolo avem și energie nucleară, acolo este Centrala de la Cernavodă… iar statul român este responsabil pentru a extinde capacitatea de la Cernavodă cu alte două centrale nucleare, S-au făcut pași și în privința SMR-ului, un proiect nou pe piața românească și nu numai. Este un lucru bun, dar această energie trebuie transportată! Zona centrală a țării a devenit un foarte mare consumator, energia trebuie transportată la standarde de calitate și fără pierderi până în această zonă. S-au făcut lucrări de creștere a capacității pe zona de tranport, însă nu este suficient Trebuie să se investească în continuare, într-un ritm accelerat!
Și pe partea de gaze, statul a avut o responsabilitate. Legea offshore în ce privește exploatarea de gaze naturale la mare adâncime în Marea Neagră, care a fost contestată foarte mult, dar s-a ajuns la un compromis, este funcțională și ar trebui să se înceapă exploatarea în 2027 în zona Neptun Deep, de către OMV Petrom și Romgaz. Black Sea Oil & Gas a început deja exploatarea de gaze din Marea Neagră, funcționează și se asigură astfel o stabilitate în cee ce privește necesarul de gaze al România. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care are rezerve importante de gaze naturale. Însă, și aici avem nevoie de investiții pentru capacități de transport gaze dinspre Marea Neagră spre centrul țării.
Noua centrală de la Iernut se apropie de finalizare, va funcționa pe gaze naturale. Termocentrala de la Mintia, care va fi modernizată, va avea nevoie de gaze naturale. Cererea de gaze naturale în România va crește. Am venit cu posibilitatea ca UAT-urile să investească în distribuții de gaze, prin programelel Anghel Saligny, POIM. Există interes pentru fianalizarea unor lucrări de executie de rețele de distribuție. Dacă nu vom consuma tot ce se producem în Marea Neagră, vom putea să exportăm și să câștigăm de pe urma taxelor. Categoric, românii vor fi beneficiari ai acestor resurse ale țării.
Din perspectiva investitorilor, lipsa predictibilității este unul dintre cele mai mari dezavantaje ale României. Actorii pieței, reprezentanții asociațiilor de profil susțin că schimbările legislative trebuie să fie analizate înainte de a fi puse în aplicare, pe baza unui dialog serios cu mediul de afaceri. Cum procedați la Comisia pentru Industrii și Servicii?
Purtăm discuții cu mediul de afaceri, la inițiativa mea și a colegilor din comisie. Asociațiile profesionale își arată interesul de a avea discuții înaintea intrării un proiect de lege pe ordinea de zi a comisiei. Nu am refuzat pe nimeni, îi primesc, îi ascult, sunt cazuri când am o vizune asupra unei situații și se mai schimbă optica după astfel de întâlniri. Este un lucru bun să fim atenți la părerea fiecaruia, ca atunci când iei decziii să o faci în baza unor informații corecte și complexe.
Ușa Comisiei pentru Industrii și Servicii este deschisă pentru toți cei care doresc să discute cu noi.
Care sunt prioritățile legislative ale Comsiei în această sesiune parlamentară?
Avem o paletă largă de teme și aș putea spune că toate sunt priorități. Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților este o comisie foarte importantă pentru economia României, începând cu domeniul de reglementare pentru energie. Am văzut cu toții că în această perioadă de criză energetică, autoritățile statului si-au făcut treaba. Eu nu spun că nu se putea mai bine, însă important este ca cetățeanul nu a plătit mai mult pentru facturile la energie și gaze naturale. ANRE, Guvernul (indiferent care guvern a fost), Ministerul Energiei, și-au facut treaba. Rezultatul a fost unul singur: nu s-a platit mai mult la facturi în condițiile în care prețul de achiziție al energiei a fost foarte mare. Decizia de plafonare a prețului este un lucru bun, dar nu zic ca perioada de aplicare – până la 31 martie 2025 să rămână, este posibil oricând o reactualizare, cu condiția ca beneficiarii finali – consumatorii să sufere cât mai putin în așa fel încât nici firmele din domeniul energiei să nu dea faliment.
Să înțeleg că pledați pentru acordarea sprijinului țintit către consumatorii vulnerabili?
Da. Statul nu poate să intervină la nesfârșit în politica de prețuri. Va trebui să iasă usor din acest sistem. Consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniți.
Revenind la prioritățile Comisiei, avem cîteva legi în domeniul pe masă, se analizează, se lucrează. Dorim să ascultăm toate părțile – instituțiile statului, asociații pentru a lua cele mai bune decizii în Parlament. Nu vrem să luăm decizii pripite, care nu fac bine, care conduc la modificări. Nu putem acționa după ce se spune în mediul public despre hidrogen, energie eoliană. Avem o viziune despre ceea ce înseamnă hidrogen, însă în procesul legislativ este foarte bine să înțelegem lucrurile. Toată lumea își dă cu părerea și vorbește despre energia viitorului în ce privește hidrogenul. Sunt foarte multe semne de întrebare. Ceea ce se spune că în alte state funcționează, nu este chiar așa. Nu există localități alimentate în totalitate cu hidrogen verde. Am fost în Austria, țara care are cel mai mare eloctrizor de hidrogen funcțional, dar care nu este folosit pentru stocarea de energie, producere energie cu ajutorul hidrogenului. Este folosit în industria metalurgică, la furnale. Este interesant, am discutat, în vizita efectuată, și ei nu văd o utilizare a hidrogenului în gospodării, ci în mobilitate eventual pentru transportul de mărfuri, nicidecum pentru transportul de persoane. Se folosește hidrogenul pentru decarbonizare în industrie.
În România, avem o lege a hidrogenului de care suntem mândri. Din păcate, nu avem o Strategie Energetică! România are, în continuare, posibilitatea de a avea un mix energetic bogat și variat. În strategie ar trebui să vedem exact ce facem, să știm unde trebuie să ajungă România în 2030, în 2050, care este locul hidrogenului în această strategie: unde și cât producem și unde și pentru ce îl vom folosi, cum ajunge de la locul de producere la cel de utilizare. Sunt întrebări care preocupă pe foarte mulți specialiști, ne preocupă și pe noi, dar la care încă nu avem un răspunsuri…
Înțeleg că se lucrează la o strategie a hidrogenului…
Se lucrează, dar nu o avem. Eu știu că strategia hidrogenului este o condiție, este un jalon pentru a obține bani din PNRR, pentru electrolizoare.
Care este părerea dvs depre impunerea unui prag de capacitate de producție la prosumatori. Susțineți demersul ANRE? Este necesar ca măsură provizorie? Nu ar trebui găsite alte soluții să se asigure sprijin pentru prosumatori, care să dispună de capacități adecvate de stocare a energiei?
De foarte mult timp purtăm discuții pe acest subiect în cadrul Comisiei. Am vorbit cu ministrul Energiei, cu colegi din ANRE. Concret, nu avem nimic. Nu există o propunere concretă, care să fie depusă în Parlament. Am vorbit și cu operatori de distribuție, și cu ACUE, cu reprezentanți în Parlament ai prosumatorilor. Continuăm discuțiile… Părerea mea este că nu ar trebuie să dureze prea mult timp să luăm o decizie pentru că problemele s-au acutizat. Consider că este mult mai benefic să nu finanțăm să zicem un milion de viitori prosumatori doar pentru producerea de energie, să finanțăm jumătate dintre aceștia dar să fie cu capacități de stocare.
Realitatea este că se simte acut lipsa de investiții în rețele, ne dă tuturor mari bătăi de cap. Într-adevăr, se fac vinovate societățile de distribuție că nu au făcut investiții, dar asta nu înseamnă că trebuie să distrugem ce avem. Vedeți dvs, curentul electric nu ține cont de legile politicienilor, chestiuni sociale sau religie, el ține cont de legile fizicii sau poate nici asta nu este o formulare corectă. Eu aș zice că ține cont de legile lui, pe care fizica le demonstrează. El știe un lucru – pe un anumit conductor încape sau nu. Dacă nu încape, se încălzește conductorul până la distrugere.
Potrivit legislației în vigoare, atunci când se ajunge cu instalarea capacităților prosumatorilor la 8% din capacitatea de producție totală a țării, statul poate veni cu o taxare sau să nu mai sprijine aceste investiții. Dacă luăm în considerare că s-au instalat deja 1000 MW (dar sunt semne de întrebare că România mai are sau 18.000 MW putere instalată??), atunci ne apropiem de procentul de 8%.
Potrivit legii, în baza studiilor ANRE, dacă se demonstrează că Prosumatorul poate să aducă perturbări în sistemul de de transport și distribuție, se poate stopa sprijinul, inclusiv în ceea ce priveste taxele pentru că, știți foarte bine, prosumatorii sunt exonerați de plata unor taxe. Inclusiv decontarea cantitativă se face doar până în 2030. Sunt unele state din jurul nostru care au sistat orice formă de ajutor pentru panourile fotovoltaice pentru că s-a atins un prag critic si prodcuc daune în zona de distribuție și transport.
Situația este delicată, se ajunge în situația aplicării legii în lipsa unor investiții în rețele de distribuție, care trebuiau făcute cu mulți ani în urmă…Nu e totuși drept și corect pentru românii care doresc să devină Prosumatori…
Așa este, nu este drept. Investiții în rețele necesită sume foarte, foarte mari, dar trebuie să recunoaștem că nu se pot face peste noapte. Investiții care trebuiau făcute în ultimii 15 ani, nu se pot face într-un an! Și vom ajunge astfel în situația de aplica legea pentru că nu ne putem o deteriorare a rețelelor. Mă refer la frecvență, la nivel de tensiune…
Există și alte soluții?
Soluția este, cum am spus, să finanțăm mai puțini prosumatori și să fie la pachet cu unități de stocare. Mare parte din energia pe care o produce prosumatorul și nu o consumă să intre în baterii și atunci când are nevoie, să consume din acestea. Discutăm încă, nu s-a luat o decizie. Se putea propune un proiect de lege și rămânea undeva agățat. Ne-am dorit să discutăm cu toate părțile, factori de decizie și după ce ajungem la un consens, depunem legea, care să fie sprijinită. ANRE trebuie să aibă o legilsație primară în baza căreia să vină cu reglementări secundare.
Pe partea de distribuție, care sunt soluțiile?
Investiții, investiții, investiții! Operatorii de distribuție pot și trebuie să apeleze la fonduri europene pentru a accelera investițiile. Cererea de energie va fi din ce în ce mai mare. Dacă luăm în considerare faptul că se vor scoate din exploatare autoturisme cu combustie internă și le înlocuim cu altele – electrice, consumul de energie electrică va crește considerabil. Ceea ce înseamnă că rețelele de distribuție vor fi din ce în ce mai solicitate. Cu costuri imense. Să ne înțelegem, problema nu este doar a României, Să nu cădem în capcana în care învinovățim doar societățile și autoritățile din România. Problematica din zona transportului și distrubuției de energie și gaze naturale reprezintă o provocare foarte mare pentru Europa.
Vă mulțumesc!
