INTERVIU Bogdan Stănescu, Președinte Directorat SAPE: Suntem în discuții avansate cu dezvoltatori de parcuri fotovoltaice pentru capacități totale de 120 de MW, plus stocare

Avem în plan să facem, separat, proiecte doar de stocare, prin achiziția de terenuri lângă puncte de interes, respectiv în stații. Va fi o premieră! SAPE va deveni furnizor de energie la comandă, practic când SEN are nevoie

Bogdan Stănescu, SAPE

INTERVIU acordat InvesTenergy de dl Bogdan Stănescu, Director General Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – SAPE

Dle Bogdan Stănescu, SAPE este foarte activă pe linie de investiții în ultima perioadă. V-ați schimbat strategia de business?

Ne mândrim cu faptul că Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie a făcut pasul de la statutul de colector de dividende la  producător de energie verde. Într-adevăr, SAPE și-a modificat strategia de dezvoltare, care reflectă planurile de creștere a companiei și care vizează continuarea activității de administrare a participațiilor statului în companii energetice, dar și dezvoltarea companiei în domeniul producerii de energie electrică, într-un mix cât mai diversificat. Viziunea noastră în ceea ce privește investițiile este pe termen lung. Urmărim ca, până în anul 2026, să devenim producător semnificativ de energie din surse regenerabile, cu o capacitate instalată de 100 – 150 MW.

Astfel, am luat decizia să ne dezvoltăm și să investim în parcuri eoliene și fotovoltaice și să inovăm cu proiecte pe hidrogen, care implementate pot aduce un business sustenabil în România. Ne dorim o dezvoltare sustenabilă a companiei, astfel că, pe lângă producția de energie verde, urmărim o echilibrare a mixului energetic, utilizând gazul natural, precum și stocarea. Totodată, dat fiind contextul actual în care România are nevoie de capacități noi de producție a energiei, ne-am propus să multiplicăm toate proiectele, pe care le avem în portofoliu și în derulare, la nivel național.

Lucrăm, cu o echipă dedicată, să identificăm surse de finanțare, atât proprii, cât și atrase –  fonduri europene (PNRR, Fondul pentru Modernizare) și de la bănci.

Spuneți că SAPE va deveni producător semnificativ până în 2026, cu 100 -150 MW instalați în surse regenerabile de energie. Cum veți proceda ca să vă îndepliniți acest obiectiv?

Pot să vă spun că suntem în discuții avansate cu dezvoltatori de parcuri fotovoltaice pentru capacități totale de 120 de MW. La aceste parcuri, precum și la cele pe care le deținem în portofoliul nostru, vrem să adăugăm și soluții de stocare, pentru a maximiza și eficientiza profitul fiecărui parc.

Este posibil să vă îndepliniți obiectivul înainte de 2026?

Am fixat 2026 ca an de referință pentru a avea timp suficient să facem proiectele pentru că trebuie să respectăm legislația achizițiilor care, din punctul meu de vedere, nu ajută întotdeauna companiile de stat în competiție cu cele private. Întotdeauna, o companie privată va face mult mai repede un parc fotovoltaic sau eolian spre deosebire de o companie de stat. În cazul nostru, la Dârvari 2, în momentul în care am inițiat achiziția de dezvoltare parc – EPC contract – am intrat sub un control    ex-ante care ne-a întârziat investiția cu cel puțin 9 luni față de termenul asumat.

Care sunt cele mai importante proiecte ale companiei și care este proiectul de care sunteți cel mai mândru?

Toate proiectele noastre sunt tratate ca fiind importante pentru companie. Înființarea Societății Titan Power SA se numără printre investițiile principale ale SAPE SA, alături de investițiile în proiecte de producție a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv: două parcuri eoliene, CEE Horia (jud. Constanța), cu o capacitate de 7,5 MW și CEE Curcubăta (jud. Alba), cu o capacitate de 15 MW, 2 parcuri fotovoltaice, Dârvari 1, cu o capacitate de 5 MW și, recent inaugurat, Dârvari 2, având aceeași capacitate instalată, la care se adaugă 1 MW, capacitate de stocare în baterii în Valea Călugărească. Parcurile eoliene și fotovoltaice duc la o capacitate instalată de peste 30 MW.

Potrivit Planului de Investiții consolidat, avem în vedere, în continuare, achiziția de centrale regenerabile în funcțiune sau RTB (ready to build).

Un proiect de suflet este Titan Power, pentru care am finalizat proiectarea și am demarat construcția centralei ce va produce energie electrica de 50 MWe si agent termic de 40MWt cu funcționare pe gaz, în cogenerare de înaltă eficiență, în baza studiului de fezabilitate. Acest proiect a demarat în 2019, pe parcurs am avut parte de multe provocări, rezultate din aplicarea și interpretarea legii, până când am reușit să obținem toate avizele ca să putem începe efectiv construcția. Vom consolida și extinde clădirea administrativă, restul se va demola și in loc se va construi inima centralei. Va fi o centrală modernă, cu o parte istorică.

Ne dorim să îmbunătățim alimentarea cu apă caldă și căldură în sistem centralizat a locuitorilor din zonă, dar și să se întărească securitatea aprovizionării cu electricitate. De fapt, obiectivul nostru este ca o companie deținută de statul român să realizeze prima centrală în trigenerare din țară, de asemenea capacitate. Adică, pe lângă energie electrică și termică, să producem, la Titan, și agent de refrigerare și, în plus, să avem și stocare. Este un proiect pe care dorim să-l finalizăm cât mai curând posibil și, potrivit calendarului, centrala ar urma să producă energie electrică și termică la sfârșitul anului 2026. Ne gândim la multiplicarea acestui proiect, cel puțin la nivelul Bucureștiului.

Investiția, de aproximativ 70 milioane de euro, va fi finanțată din fonduri proprii, din credite bancare, dar și fonduri europene. Deja am depus cererea de finanțare nerambursabilă din cadrul Fondului pentru Modernizare, Programul Cheie 5: Cogenerare de Înaltă Eficiență și Modernizarea Rețelelor de Termoficare.

Dle Stănescu, se va face sau nu centrala Tarnița-Lăpuștești? În ce condiții? Ce și-a propus SAPE?

Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești este un proiect foarte important și de suflet pentru ministrul Energiei, dl Sebastian Burduja, și pentru Ministerul Energiei. Vă pot asigura că și pentru mine și pentru SAPE este un proiect foarte important. Deși nu sunt mulți cei care cred în eficiența acestui proiect, eu mă număr printre cei care cred că este un proiect strategic pe care trebuie să îl avem în România. Pun și întrebarea retorică. De ce alții îl au de mult timp și funcționează și la noi, deși proiectul datează din 1970, până acum nu a găsit adepții care să îl promoveze și să îl implementeze?

Este totuși o mare provocare pentru SAPE…

Într-adevăr, este o mare provocare, dar nu este imposibil de realizat. Problema este că, tehnic și legislativ, ne trebuie un ajutor pentru a putea fi implementat.

Totuși, de ce nu s-a făcut până acum Tarnița – Lăpuștești?

Răspunsul este că nu ne-a ajutat cadrul legislativ și nu a fost o voință clară, fermă și asumată într-un act normativ, respectiv să fie declarat un proiect strategic, de importanță națională. De asemenea, proiectul nu a fost promovat la nivel național și internațional, pentru a  atrage atât investitori străini pentru implementare, cât și specialiști la nivel mondial pentru a demonstra că acest proiect este fezabil, prin realizarea unui studiu de fezabilitate. Există un studiu vechi, realizat la nivel național, care nu mai este de actualitate, bazat pe tehnologii și informații vechi, chiar dacă a fost actualizat ultima oară în 2014. De aceea, am fost de acord și am promovat această licitație ca să facem un studiu de fezabilitate nou, care să ne indice atât partea de MW necesară acestui proiect, cât și locația – să vedem dacă cea actuală mai corespunde din punct de vedere tehnic și dacă capacitatea lacului permite un astfel de proiect, inclusiv flexibilitatea acestei centrale de a porni etapizat sau funcție de necesitate, câte 200 sau 250MW, la nevoie, până la capacitatea maximă care va fi stabilită prin studiul de fezabilitate.

La acest moment, avem doi ofertanți la licitație publică pentru realizarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnico-economice a proiectului, iar comisia de achiziții din cadrul SAPE analizează și evaluează ofertele. Studiul de fezabilitate ar urma să ne prezinte și o evaluare a costului investiției

Ce proiecte aveți în derulare? Dar în pregătire?

Așa cum spuneam, suntem în negocieri avansate pentru două parcuri fotovoltaice. Suntem, de asemenea, implicați în proiectul de producție si stocare hidrogen “S.A.P.E. Hydrogen 10”, ce prevede construirea unei unități de producere a hidrogenului verde, prin electroliză, 2×1,5 MW. Am aplicat pentru finanțare europeană și sperăm ca, fie prin PNRR, fie prin Fondul pentru Modernizare, să beneficiem de fonduri nerambursabile.

Ne gândim foarte serios să facem, separat, proiecte doar de stocare, prin achiziția de terenuri lângă puncte de interes, respectiv în stații. Va fi o premieră! SAPE va deveni furnizor de energie la comandă, practic când SEN are nevoie.

SAPE va accesa în continuare fonduri europene pentru investiții? Detaliați.

Categoric. Am reușit să accesăm fonduri europene pentru parcul fotovoltaic Dârvari 2, recent inaugurat. Vom reuși și pentru proiectul Hydrogen 10 și pentru Titan Power. Ne bazăm pe această sursă de finanțare, care are dublu control și astfel nu vor fi suspiciuni de modul de cheltuire al banilor.

Cu proiectul Hydrogen 10 ne-am înscris la nivelul Comisiei Europene în 2021. Din 1400 proiecte depuse de toate țările europene, au fost selectate 300 proiecte, doar 3 fiind din România, dintre care unul al SAPE. Acest proiect a fost selectat și a devenit eligibil și finanțabil pentru toate instituțiile financiare europene. Am depus proiectul în România, am fost pe locul 6 din 20 de ofertanți, însă finanțarea s-a oprit la locul 5. Acum din nou, sperăm și sunt convins că vom obține fonduri pe PNNR și Fondul pentru Modernizare, pentru implementarea lui.

Care este punctul forte al SAPE?

Unul dintre cele mai importante atuuri ale SAPE este cel al flexibilității. Fiind o societate pe acțiuni, modul de luare a deciziei și de implementare a actului decizional este mult mai rapid față de o instituție a statului. Eficiența acestui mod de administrare a participațiilor statului a fost dovedită de-a lungul timpului prin modul în care participațiile au fost gestionate, prin prisma acordurilor acționarilor semnate care au condus la o distribuire a profitului nerepartizat, acumulat de-a lungul unei lungi perioade de timp, sub forma dividendelor, în cuantum de aproximativ 511 milioane lei, precum și prin creșterea portofoliului de acțiuni deținute de SAPE prin achiziții de acțiuni la societăți listate.

Care sunt direcțiile de dezvoltare ale SAPE pe termen mediu și lung?

Strategia de dezvoltare a SAPE SA se axează în continuare pe îndeplinirea obiectivelor principale ale Societății, respectiv administrarea participațiilor minoritare deținute la societățile existente în portofoliu, participarea în cadrul proiectelor energetice de interes național și viabile din punct de vedere financiar și implementarea și monitorizarea proiectelor proprii de investiții.

Viziunea SAPE în ceea ce privește investițiile este pe termen lung, dorindu-se dezvoltarea companiei în domeniul producerii de energie electrică, într-un mix cât mai diversificat. Societatea și-a propus să continue să investească în creșterea potențialului de producție a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potențialul României pentru energia eoliană, cât și pentru energia fotovoltaică. Așadar, mergem pe partea de energie verde, de stocare și pe partea de hidrogen.

SAPE administrează participațiile statului în companii de energie. Ce  înseamnă asta? Cum se prezintă situația? Ce ne puteți spune despre proiecte de investiții ale acestor companii?

În vederea îndeplinirii misiunii sale de administrare a participațiilor minoritare pe care Statul Român le deține în unele societăți din domeniul energiei electrice, menționez principalele participații pe care SAPE le administrează: Titan Power SA (67,3%), Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România SA (49%), PPC Energie SA (37%), Rețele Electrice Dobrogea SA (24,9%), Rețele Electrice Banat SA (24,87%), Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA (20%), PPC Energie Muntenia SA (10%) și Rețele Electrice Muntenia SA (10%). Aceste participații aduc SAPE și statului român un profit, care derivă din dividende încasate de la aceste societăți, aferente participațiilor noastre. În 2019, SAPE a încasat peste 100 milioane de euro dividende suplimentare, realizare cu care am debutat în mandatul meu de președinte al Directoratului. Pentru 2020, când am încasat banii, i-am virat banii la buget, fiind a patra companie din sistemul energetic cu acest profit. De atunci, am ținut trendul profiturilor vărsate la stat.

Întotdeauna este loc de mai bine – îmi doresc ca societățile la care suntem acționari să dezvolte proiecte de investiții și majoritatea fac acest lucru. Am aprobat planurile de investiții ale companiilor, însă nu am mai încasat dividende, mai ales în ultimii 2 ani. De aceea și profitul nostru este mai mic.

Activitatea de administrare înseamnă participarea la ședințele Consiliilor de Administrație în sensul de a lua parte la deciziile de dezvoltare a companiilor și a business-ului, în AGA și bineînțeles că acolo unde este de combătut nu am ezitat să o facem, în spiritul și scopul creșterii business-ului, care să devină sustenabil pe termen lung.

Proiectele din Fondul cu KazMunayGas, în ce stadiu sunt? Se respectă memorandumul?

La acest moment, din analiza noastră, investițiile realizate de KazMunayGas sunt în grafic. Memorandumul necesită o revizuire și să fie adaptat contextului actual. Termenul pentru anumite proiecte trebuie însă prelungit. Investițiile realizate depășesc 100 de milioane de dolari, target-ul asumat fiind de 150 de milioane de dolari. Sper, cu sprijinul Ministerului Energiei, acest memorandum să fie extins astfel încât să permită SAPE să urmărească realizarea investițiilor.

Potrivit strategiei adoptată în 2019 de către acționari, Fondul și-a propus să atingă, până în anul 2025, un număr total de 84 de stații de carburanți. În data de 19 august 2020, Fondul a semnat cu firma Calik Enerji (Turcia) contractul privind construirea ”la cheie” a unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia. Ministrul Energiei, dl Sebastian Burduja, a solicitat urgentarea finalizării proiectului de cogenerare de la Năvodari, care este realizat în proporție de 95%. Suntem în plină analiză a tuturor aspectelor privind investițiile asumate de partea kazahă prin Memorandum.

Cu ce rezultate ați încheiat anul 2023 Ce v-ați propus pentru 2024?

SAPE a încheiat anul 2023 cu un profit de 4,36 milioane de lei. Pare mic, dar am virat în total la bugetul de stat peste 24 de milioane de lei sub formă de taxe, impozite și contribuții (inclusiv taxa de solidaritate).

Sunt atât de bine plătiți angajații SAPE?

Sunt atât de bine plătiți încât am scos la concurs 2-3 posturi de ingineri energeticieni de 10 ori și nu s-a prezentat niciun candidat. Un pensionar cu experiență a venit și a spus că la banii pe care îi putem oferi preferă să rămână la pensie.

Salariații SAPE sunt plătiți sub media ramurii. Avem 49 de angajați, cu un salariu mediu net de 6976 lei.

Banii sunt și motivul pentru care ne pleacă colegi și reușim să îi înlocuim foarte greu. Mulți dintre ei pleacă pentru că sunt încorsetați în respectarea legilor și regulilor impuse de stat, iar ei vor să facă performanță, să facă producție, așa cum se face la companiile private, fără să facem o procedură de licitație care se întinde pe 9-10 luni, timp în care putem afecta activitatea de producție. Avem exemple cu proceduri de achiziție în care nu se prezintă niciun ofertant pentru că nu este dispus să completeze zecile de acte solicitate de legislația în domeniu, preferă să bată palma cu privații și să repare imediat defecțiunea la centrală pentru a nu afecta producția. La stat e mai greu, pentru ceva ce se poate repara într-o zi, sunt necesare 3 luni ca să ce treci prin toate procedurile legale. Nu spun să nu respectăm legea, doar atrag atenția că hățișul legislativ cu reglementări contradictorii și suprapuse îngreunează companiile de stat să obțină performante comparativ cu companiile private.

Am propus Ministerului Energiei o modificare legislativă ca și statul, din acest punct de vedere, să devină competitiv la fel ca societățile din mediul privat. Să mai eliminăm din birocrație!

În ce procese sunteți implicați?

Sincer, SAPE nu are multe procese. Adunate, avem 15, nu avem procese cu partenerii noștri. Noi suntem buni platnici și ei buni prestatori. Avem procese ce implică dividende. În Adunările Generale unde participăm, în calitate de acționar, și votăm pentru distribuirea de dividende, dar nu se aprobă, atunci trebuie să contestăm în instanțe hotărârile AGA.

Dacă îmi permiteți o ultimă întrebare, sunteți un bugetar de lux?

Mi s-a pus această etichetă și, personal, consider că nu sunt un bugetar de lux. Tot ce am încasat a fost pe muncă și am adus plus valoare în companiile unde am activat, unde trebuia să reparăm și să construim. De exemplu, la Hidroelectrica și Oltchim am lucrat pentru a le scoate din insolvență, Oltchim fiind vândută și redată circuitului comercial.

Sunt un om pregătit, care pune munca pe primul loc, sunt un om care apreciază performanța și profesionalismul.

Vă mulțumesc.