Ministerul Energiei a venit cu soluții pentru sectorul regenerabilelor. Proiectul de OUG care modifică Legea 220 este în consultare publică până la data de 4 noiembrie, când toți cei interesați pot transmite observații, propuneri, care urmează a fi publicate cu răspunsurile aferente, dau asigurări reprezentanții ministerului. „Propunerea de OUG vine cu o soluție de compromis care ține cont și de investitorii din sectorul regenerabilelor, și de consumatorii finali. Este foarte clar că nu înseamnă mai puțin pentru industria regenerabilelor. Categoric, este ceva mai mult”, este mesajul pe care îl transmite Dna Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, responsabil și coordonator al Grupului Interministerial care s-a ocupat de modificarea Legii 220. Într-un interviu acordat InvesTenergy, domnia sa clarifică o serie de aspecte cuprinse în propunerea de OUG și invită investitorii din sectorul regenerabilelor, marii consumatori de energie, participanții la piața energiei, precum și autorități, să-și exprime opiniile, argumentat, și să vină cu soluții de îmbunătățire a actului normativ.
INTERVIU cu Dna Corina POPESCU, Secretar de Stat în Ministerul Energiei
– Ați reușit să finalizați proiectul de OUG care modifică Legea 220. Este în consultare publică până la data de 4 noiembrie. Sunteți mulțumită de forma finală, de soluțiile propuse?
– Este o soluție care ține cont și de investitorii din sectorul regenerabilelor, și de consumatorii finali. Este foarte clar că nu înseamnă mai puțin pentru industria regenerabilelor. Categoric, este ceva mai mult. Este o rezolvare ținând cont de situația în care se găsește acest sector și care a fost creată cu ani în urmă. Trebuie să spun că toți investitorii știau de la bun început ce urmează, și-au făcut propriile analize în momentul în care au luat decizia să investească. Le-am comunicat că am încercat să acomodăm și poziția consumatorului final. Trebuie să înțelegem cu toții că, până la urmă, consumatorul final din România trebuie să plătească ce poate să plătească. Nu trebuie să punem o presiune prea mare pe acesta, că există riscul să se reloce și atunci scade consumul și așa se rostogolește bulgărele, cu efecte nedorite pentru toată lumea. În mod clar, efortul pentru consumatorul final a fost prea mare, schema a fost supradimensionată de la început. În momentul în care stabilești o schemă de ajutor de stat de maniera asta, ar trebui să fie însoțită de un studiu de impact pe consumatorul final, un studiu care să arate suportabilitatea plății.
– A existat un astfel de studiu de impact?
– Nu, nu a existat până acum niciun studiu de impact al autorităților. Un studiu de impact nu se face atât de ușor: trebuie să se facă analize pe toate segmentele, pe toată industria. Nu este foarte ușor să faci un studiu de impact, dar pe de altă parte, acesta este elementul care îți justifică practic cât de corect faci schema de sprijin. Schema putea fi dimensionată foarte clar de la început. Dacă ne uităm pe decizia Comsiei Europene, la un buget mare, dacă îl consumi integral, este practic imposibil ca un consumator din România să plătească așa ceva.
– Soluțiile propuse sunt de natură să salveze investitorii din sectorul regenerabilelor?
– Eu sper că da. Acesta este și scopul. În fond, tot ce înseamnă certificate verzi emise până în ianuarie 2017 vor fi absorbite de consumatorul final. Acesta va plăti tot ce este emis. Nu vorbesc despre trecut. Doresc însă să clarific următorul aspect: este o altfel de soluție, găsită în baza unei analize complete, nu așa cum s-a realizat modificarea anterioară, în 2013, cu impact din 2014, când au fost amânate de la plată certificate verzi până în 2017, fără o analiză de impact a ce înseamnă această măsură. Analiza realizată de noi este până în 2031, soluția pe care am găsit-o este pentru întreaga perioadă. Impactul se vede până în 2031. Nu am încercat să găsim o soluție în care rezolvăm doar situația aferentă anului 2017.
– De ce spuneți că ati reușit să nemulțumiți pe toată lumea? Ce motive ar avea producătorii de E-SRE sau marii consumatori de energie să fie nemulțumiți?
– Marii consumatori de energie electrică își fac, probabil, socoteli că soluția aplicată de noi va conduce la plata unui număr mai mare de certificate verzi, un efort financiar din partea acestora pe o perioadă mai lungă de timp. Dacă nu se făcea nimic, probabil că toate aceste certificate s-ar fi anulat, dar ar fi fost un colaps pentru industria regenerabilelor. Probabil, marii consumatori și-au făcut calcule că există un boom de certificate verzi și un efort mare până în 2021, după care – dacă se menținea sistemul existent – urma un declin abrupt al efortului financiar. Practic, pentru cei intrați în schemă în 2010, momentul ieșirii din schemă ar fi coincis cu o reducere a efortului.
În ce-i privește pe producătorii de E-SRE, probabil că aveau așteptări la măsuri mai generoase, care să le permită să iasă din colaps, ca în 2014. Cred că își doreau o îmbunătățire radicală a situației, ceea ce ar fi însemnat un efort mai mare pe consumatorul final! Probabil, li se pare puțin ce primesc pe termen scurt pentru că vin după o perioadă în care au suferit și au vrut acum să acopere inclusiv pierderile din trecut!
– Care sunt mesajele-cheie pe care vreți sa le transmiteti urmare a modificărilor propuse în OUG?
– Vreau să fiu foarte clară: nu am avut niciun moment scopul, prin această ordonanță de urgență, de a modifica parametrii schemei de sprijin, de genul să o prelungim și să avem noi intrați în schemă după 1 ianuarie 2017. Intrarea în schema suport se finalizează la 31 decembrie 2016. Ne-am propus să facem o analiză pe situația existentă și să încercăm să găsim o soluție în care să balansăm echilibrul între efortul la consumatorul final și ce poate să primească industria. Am mai încercat, tot prin modificări, să creăm mecanisme de tranzacționare, care să dea posibilitatea ca ceea ce se spune în piață că se întâmplă în prezent cu tot felul de tranzacții – certificate verzi și energie – asupra cărora nu vreau să mă pronunț – să nu mai existe. Am dorit să dăm posibilitatea vânzării la pachet de către producătorii sub 3 MW a energiei și certificatelor verzi, în mod transparent, pe bursă. Iar ceilalți producători, care sunt mari, să-și vândă produsele energie electrică plus certificate verzi într-o platformă anonimă, să nu mai poată exista suspiciuni de înțelegeri dinainte. Eu cred și sper că prin modalitatea aceasta vor dispărea, cu timpul, distorsiunile care apasă asupra prețului de tranzacționare a energiei electrice în piață și care pun în dezavantaj alți producători care nu beneficiază de scheme suport.
– Tranzacționarea la bursă – ce înseamnă pentru micii producători, sub 3 MW, care au avut posibilitatea – prin lege – să încheie contracte bilaterale? Nu vor fi costuri mari pe care ei nu și le permit?
– Știu că au tarife preferențiale în momentul în care își vând energia electrică pe platformele OPCOM. ANRE a aprobat pentru cei mici tarife diferite față de cei mari.
– Care vor fi efectele imediate ca urmare a schimbărilor propuse prin OUG?
– Ca efecte benefice, va fi un număr mai mare de certificate verzi care se absorb în piață. Am mai modficat prețul minim de tranzacționare, la 25 de euro, pentru a elimina discount-ul. Pentru producători, dacă și energia electrică se va tranzacționa la prețuri corecte, în acel moment, vor putea să aibă un venit constant. Al doilea aspect benefic: schema aceasta le dă o garanție până în 2031 și, astfel, au premisele clare să poată să-și renegocieze contractele de împrumut cu băncile, care au fost acordate la dobânzi mari. Lucru care este benefic pentru industrie: se poate reduce presiunea pentru returnarea creditelor.
– De ce efortul maxim în factura consumatorului este exprimat în euro, respectiv 11,1 Euro/MWh?
– Am decis ca acesta să fie exprimat în euro pentru că trebuie corelat cu prețul minim de tranzacționare, care este tot în euro. O transformare din euro în lei la sfârșitul fiecărui an ar fi permis să existe, datorită cursului de schimb, o valoare pentru certificatul verde. Așa se păstrează constant efortul. Mă aștept ca efortul, așa cum este calculat în funcție de numărul certificatelor emise, să fie static, la fel de la an la an, până în 2031. De aceea este denumită metodă statică. Singurele variații pot apărea în condițiile în care va fi un excedent sau un deficit din cauza producției de energie eoliană, solară sau biomasă, caz în care ANRE va recalcula toate aceste valori, la un interval de 2 ani. Am vrut clar să nu mergem mai mult de 50 lei/MWh, de fapt 11,1 euro/MWh. Nu vrem să creștem impactul peste această valoare, vrem să ne limităm la acest impact maxim de 11,1 euro/MWh.
Ca să existe o abordare cât mai corectă pentru consumator, n-am considerat cursul lunii decembrie, care am observat că este nefavorabil consumatorului, ci am folosit un curs mediu la nivelul unui an, considerând astfel că avem un comportament cât mai preventiv.
Un alt aspect pe care vreau să îl clarific: de ce am stabilit 50 lei/MWh și nu mai mult… În baza legislației existente, ne-am atins ținta în 2014. În această raportare s-a considerat întreaga producție de energie electrică regenerabilă, dar impactul la consumatorul final nu a fost calculat la întreaga cantitate, pentru că au existat acele certificate amânate, cu impact din 2017. Dacă am fi calculat tot impactul la nivelul anului 2014, adică energia care a intrat în calculul țintei și schema suport aferentă fără să ținem cont de amânare, ar fi rezultat un impact la consumatorul final de 52 de lei/ MWh.
Când am refăcut schema, nu am zis 52 de lei/ MWh, ci un maxim de 50 lei/MWh.
– Notificarea la Comisia Europeană, înainte de aplicarea OUG?
– Da, înainte. Se poate merge pe o notificare simplificată, dar dacă vor exista foarte multe comentarii, CE – conform procedurilor – poate să ceară notificare extinsă.
– Ce le sugerați operatorilor nemulțumiți în această fază de consultare publică?
– Eu le sugerez tuturor să vină cu propuneri. Noi am gândit cu bună-credință un echilibru, de aceea am și întârziat atât de mult timp. Am lucrat la mai multe scenarii. Am analizat și această posibiltate – ca un al doilea factor de siguranță, am propus să nu se păstreze certificatele și să nu se tranzacționeze la prețul maxim de 35 de euro. Am încercat să adresăm tot felul de riscuri ca să nu crească impactul la consumatorul final și să dăm o siguranță industriei că ce se emite din ianuarie 2017, se absoarbe. Nu vorbesc despre istorie, lucrurile nefiind clare: cum s-au încheiat contractele, cum sunt acestea, cum se tezaurizează, ce fac unii sau alții cu certificatele verzi. Ceva ce nu am putut adresa în proiectul de act normativ: nu am putut să rezolvăm dorințele unora de a anula toate contractele încheiate.
– Aveți o statistică a contractelor bilaterale încheiate pentru a vedea ce mai rămâne de tranzacționat la bursă?
– Nu cunoaștem situația contractelor bilaterale încheiate. Din păcate, nu am avut la nivelul ministerului o radiografie a contractelor bilaterale pe termen lung. Mă aștept ca, în timp, să se renunțe la aceste contracte pentru că dacă se va tranzacționa la prețuri mici la bursă, poate producătorii vor dori să vândă la prețuri mai bune decât cele din contracte.
Având în vedere că nu există energie vândută, în baza contractelor, mai departe de 2017 – 2018, mă aștept la o echilibrare. Micilor producători le-am creat această platformă dedicată prin care să-și poată vinde energia electrică și certificatele verzi la pachet. Sper că se vor stabili condiții speciale de tranzacționare pentru ei, prin metodologia ce urmează a fi stabilită de ANRE împreună cu OPCOM.
Prin noul act normativ, am mai blocat posibilitatea de a se face trading cu certificate verzi. Având în vedere că acestor certificate nu le mai expiră perioada de valabilitate, furnizorii nu mai au dreptul să le retranzacționeze: odată cumpărate trebuie să le folosească pentru cota anuală. Singurii care au dreptul să vândă și să cumpere ca să-și acopere niște lipsuri sunt producătorii de E-SRE. Furnizorii vor fi efectiv opriți ca să mai revândă aceste certificate verzi… Dacă cumpără mai multe decât au nevoie, pentru că certificatele verzi nu mai expiră, le pot folosi atunci când furnizează.
– Cum a rămas cu impozitarea certificatelor verzi?
– Există un articol în acest sens, care vine în sprijinul industriei regenerabilelor, în special al producătorilor mici. Certificatele verzi vor căpăta valoare în momentul tranzacționării și nu la momentul emiterii, acesta nereprezentând un instrument financiar. S-ar putea să avem observații de la Ministerul Finanțelor, care nu s-au pronunțat efectiv pe partea de impozitare.
– În lipsa unei scheme, credeți că vor mai fi investitori interesați de energia verde în România?
– Depinde de dezvoltarea tehnologică. În momentul de față, România are cumva realizată ținta realizată pentru 2020 și mai departe. Dacă noi vom calma și vom stabiliza situația, cred că vor fi investitori interesați de sectorul regenerabilelor. Investițiile nu trebuie să se facă neapărat în baza unor scheme de sprijin.
– Vă mulțumesc.
