INTERVIU Cosmin GHIȚĂ, Director General Nuclearelectrica: Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară și în viitorul său!

Cosmin Ghiță:

• Unii din specialiștii plecați atunci s-au întors, iar ca strategie acționăm să-i păstram, să aducem tineri și nu numai, să ne asiguram potențialul uman pentru toate proiectele pe termen lung.
• La Nuclearelectrica am reușit, fiecare pe partea lui de specializare, să înaintăm semnificativ, să respectam etapele și obiectivele asociate fiecărei etape și, în paralel cu Retehnologizarea Unității 1, Proiectului Unităților 3 și 4, Proiectului SMR, să dezvoltam proiecte unice în Europa cum este Instalația de detritiere și să valorificam potențialul nuclearului pentru medicina nucleară.

La Nuclearelectrica, de la inginer, la operator, de la manager la personal de execuție, ne este profund cunoscută valoarea strategică și rolul regional pe care societatea noastră îl conferă României în ecuația deosebit de importantă a securității energetice europene, ne spune dl Cosmin Ghiță, Director General al Nuclearelectrica.

Într-un interviu acordat InvesTenergy, dl Cosmin Ghiță ne prezintă stadiul proiectelor mari de investiții pe care le are în derulare SNN, provocările actuale și obiectivele majore. Aflăm și ce face  Nuclearelectrica în ce privește resursa umană, element critic în orice industrie, dar cu atât mai mult în industria nucleară.

–Domnule Cosmin Ghiță, cum stă Nuclearelectrica cu proiectele de investiții? Aveți în derulare 3 proiecte de extindere a capacităților, Instalația de Detritiere, Proiectul izotopilor medicali. Sunt proiecte mari, complexe.

-Anul 2024 a fost anul în care am reușit să încheiem contractele esențiale pentru toate. Da, proiectele nucleare sunt per se extrem de complexe. Dezvoltarea lor implică multă atenție la detaliu, echipe de experți intens specializate pe diferite zone de dezvoltare, implicare, angajament și enorm de multă muncă. O retehnologizare, cum este cea a Unității 1 este similară din foarte multe punct de vedere construcției unui nou reactor, de aici și durata lungă a investiției, la care se adaugă două tipuri de reactoare nucleare: CANDU și SMR.  La Nuclearelectrica am reușit, fiecare pe partea lui de specializare, să înaintăm semnificativ, să respectam etapele și obiectivele asociate fiecărei etape și, în paralel cu Retehnologizarea Unității 1, Proiectului Unităților 3 și 4, Proiectului SMR, să dezvoltam proiecte unice în Europa cum este Instalația de detritiere și să valorificam potențialul nuclearului pentru medicina nucleară.

Pe scurt, pe rând: Retehnologizarea Unității 1

•      SNN a semnat contractul EPC, contractul vital, critic pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare aferente acestor procese.

•      Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR, iar intrarea sa în vigoare a fost condiționată de aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica și de aprobarea guvernului canadian, aprobare obținută pe 25 ianuarie 2025.

•      Acesta este contractul cheie care va prelungi durata de viață operațională a U1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Proiectul Unităților 3 și 4

•      Contractul EPCM semnat la Baku, la 15 noiembrie 2024, reprezintă însăși fundația proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării Proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, management de proiect și servicii de sprijin pentru achiziții, prin intermediul unui consorțiu format din parteneri de înaltă calificare profesională, recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy. Deoarece succesul unui proiect derivă atât din expertiză, cât și din tehnologia robustă.

•      Odată ce Unitățile 3 și 4 vor fi conectate la rețea, 66% din energia curată a României va fi furnizată de energia nucleară, demonstrând, încă o dată, rolul critic al energiei nucleare în decarbonizarea profundă.

•      Contractul EPCM, cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 de luni) și, ulterior, sub rezerva perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (80-84 de luni).

•      La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, permițând astfel avansarea în Faza III – Construcție (FNTP).

•      Acesta este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung și decarbonizarea profundă a României, un dezvoltator al lanțului de aprovizionare și o nouă generație de specialiști. Astăzi, odată cu încheierea contractului EPCM, acest proiect este pe drumul cel bun pentru a deveni realitate la începutul anilor 2030.

Instalația de Detritiere

• Compania Națională Nuclearelectrica SA și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au anunțat anul trecut începerea lucrărilor la prima instalație de îndepărtare a tritiului din Europa, amplasată la Centrala Nucleară Cernavoda. Această inițiativă marchează un pas înainte semnificativ în tehnologia nucleară și în protecția mediului, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.
• Instalația de detritiere va elimina tritiul din instalatie, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei. Folosind o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea, CTRF va fi a treia din lume și prima din Europa și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune. România are, de asemenea, oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de aprovizionare și de a deveni un centru de dezvoltare și export de tehnologie și know-how românesc, folosind industrie și forță de muncă locală.
• Proiectul CTRF, derulat de ICSI Rm. Vâlcea, utilizează cea mai avansată tehnologie CTRF, incluzând cerințele de securitate nucleară actualizate pentru o instalație industrială de indepartare a tritiului, așa cum au fost stabilite de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România (CNCAN).

Izotopii medicali

• Angajată într-un parteneriat cu Framatome, formalizat la 30 noiembrie 2023, Nuclearelectrica face un pas esențial în dezvoltarea medicinei nucleare. În baza tehnologiei brevetate de Framatome se poate asigura o producție fiabilă, la scară industrială a Lu-177, un izotop medical utilizat pentru terapiile țintite împotriva cancerului. Actualmente, această tehnologie este instalată la Bruce Power, Canada și a fost instalată în timpul unei opriri planificate a reactorului.
• Cele două companii au demarat implementarea proiectului, care include proiectarea detaliată, achiziția, instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de iradiere la Unitatea 2 a centralei nucleareo-electrice de la Cernavodă. Lansarea unui serviciu comercial de iradiere la scară largă pentru izotopi medicali este prevăzută pentru anul 2028.

Este o evoluție considerabilă, pe elemente esențiale, într-un timp relativ scurt. Și pentru asta mulțumirile mele merg către specialiștii Nuclearelectrica. În industria nucleară, întotdeauna diferență este făcută de oameni. Istoric, pe baza lecțiilor învățate, succesul în nuclear vine din capacitatea de a găsi, susține și dezvolta echilibrul între resursa umană, tehnologie și angajament pentru securitate nucleară. La Nuclearelectrica, noi o numim excelența nucleară și este esență culturii de securitate nucleară.

–Resursa umană, element critic în orice industrie, dar cu atât mai mult în industria nucleară. Ce face Nuclearelectrica în acest sens?

-Nuclearelectrica priorititeaza de mulți ani resursa umană în toate felurile: cea internă prin mecanisme de retenție și dezvoltare; cea externă prin strategie de identificare, atragere și retenție: burse, internship, practică, cooperări cu mediul universitar, cooperare la nivel european. Strategia noastră de resurse umane conține toate aceste elemente. Am angajat în acești ani sute de oameni, îi formam în cele mai bune condiții, pregatindu-i astfel să opereze Unitatea 1 pentru încă 30 de ani, Unitățile 3 și 4, Reactoarele Modulare Mici. Ei sunt noua generație, una de care nu doar industria nucleară are nevoie, ci România are nevoie pentru a-și menține respectul și recunoașterea la nivel internațional obținute de generațiile anterioare. Oamenii din nuclear sunt aparte, profesioniști, cu o cultură a securității unică, cea nucleară, diferită de orice altă industrie, extrem de responsabili și mândri de ceea ce fac, cu rezultate pe măsură.

România ocupă de ani de zile primul loc la nivel global, din peste 400 de reactoare, în baza factorului de utilizare a puterii instalate. În spate este: un nivel foarte ridicat de securitate nucleară, programe robuste de mentenanță, formare de personal.

Specialiștii în nuclear se formează greu, trebuie protejați și dezvoltați permanent. Un operator care investește constant în oameni investește, de fapt, în securitate nucleară și în viitorul său!

V-aș reaminti perioada pandemiei, cea de început, când pentru a proteja sistemul energetic și implicit populația am decis și am realizat cea mai amplă operațiune de izolare a personalului critic al CNE Cernavodă, la nivel național și internațional. 800 de angajați ai CNE Cernavodă au fost izolați, peste o lună de zile,  pentru a asigura continuitatea operării și producției. A fost despre rezistență și angajament față de scopul muncii, într-o perioadă extrem de grea pentru toată lumea.

–Au fost vreodată momente dificile?

-Sigur că au fost. A fost o perioadă, în anii 2017-2018, când în perioada premergătoare operationalizarii centralei Barakah din Emirate, a existat o migrare a personalului înalt specializat către acest stat. De cele mai multe ori din cauze strict pecuniare. Sigur, există diferențe economice între cele două state și sigur că nu putem plăti la același nivel, dar așa cum spunem că nuclearul nu are granițe, așa nici migrarea de personal nu are. Este datoria noastră, cu atât mai mult cu cât avem o industrie nucleară integrată unică în Europa și apreciată la nivel internațional, să valorificam pe termen lung potențialul uman. Un specialist în energetică nucleară nu este niciodată prea bine plătit, este plătit corect prin raportare la ceea ce face, ce produce și impactul pe care îl generează în operare, în producție, în securitatea energetică a sistemul energetic, în economie, în poziționare și dezvoltare pe termen lung.

Există domenii, industrii critice în care este necesar să atingem și să menținem un nivel de salarizare care să reducă pe cât posibil migrarea din cauze financiare. Și astfel să reținem și tinerii în țară, să putem să le oferim cariere sigure, un parcurs profesional cert și motivant.

Unii din specialiștii plecați atunci s-au întors, iar ca strategie acționăm să-i păstram, să aducem un nou val de tineri și nu numai, să ne asiguram potențialul uman pentru toate proiectele pe termen lung. Este un demers continuu și trebuie să rămână așa. Valorile de 18-20% din producția internă de energie a României, în bandă, pe care le livrează nuclearul astăzi și pe care le va dubla cu începutul următorului deceniu se realizează cu dedicare și resurse pe măsură care să susțină această dedicare.

–Ați menționat industrie nucleară integrată. La ce vă referiți exact?

-Industria nucleară românească are, din punct de vedere operațional, corelat cu tehnologia pe care o operăm la Cernavodă, asigurate toate componentele esențiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil și apă grea, agentul de răcire pentru procesul de fisiune nucleară. 

Nuclearelectrica s-a implicat direct în menținerea și dezvoltarea ciclului integrat de combustibil. Știu acest lucru pentru că a reprezentat una din prioritățile mele declarate la începutul mandatului.

Ținta mea a fost să reduc dependențele companiei și a spori siguranța dezvoltării și a operării companiei pe termen lung.

În data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica finalizase achiziția unor active din fluxul de procesare a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara, precum și achiziția dreptului de proprietate asupra terenului aferent acestor active de la Ministerul Energiei, prin concesiune către Nuclearelectrica. Activele care au intrat în proprietatea Nuclearelectrica, prin finalizarea tranzacției menționate mai sus, au fost închiriate către FPCU Feldioara (filială a SNN) pentru operarea și demararea procesului de producție.

În perioada ianuarie – martie 2023, au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru autorizarea procesului de producție și pregătirea instalațiilor pentru începerea prelucrării, practic am operaționalizat Feldioara.

În prezent, Feldioara este filiala a Nuclearelectrica, funcționează la capacitate optimă și vom continua să o modernizăm.

Decizia strategică de a achiziționa o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea și dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităților de producție integrată din SNN și, în egală măsură, asigurarea producției de fascicule de combustibil și a funcționării optime a FCN Pitești și CNE Cernavodă, în contextul extinderii capacității centralei nucleare, la un cost de tranzacție avantajos. Cu proiecte de investiții în valoare de 12 miliarde de euro pentru următorul deceniu, scopul nostru este de a consolida capacitățile nucleare și de a oferi României o capacitate investițională deplină.

De asemenea, așa cum am anunțat, există un interes și pentru producția de apă grea în România, având un proiect în analiză în acest moment. Producția de apă grea în România este, de asemenea, un puternic avantaj competitiv.

Vom folosi și vom încerca să dezvoltăm toate aceste avantaje pentru binele Nuclearelectrica și al României. Acestea reprezintă un specific al performanței nucleare românești și pot constitui o diferență semnificativă.

Putem dezvolta tehnologii noi, foarte performante cum sunt SMR-urile și putem revigora industrii care au pus bazele industriei nucleare în România pentru flota de reactoare de mare capacitate. Sunt elemente de securitate energetică și infrastructură critică inter-dependente. 

–Domnule Ghiță, îmi aduc aminte că preluarea unor active ale CNU era asociată și exploatării perimetrului Tulgheș-Grințieș? Lucrați și în acest sens?

-Da, sigur că da. Avem în plan și o strategie de operaționalizare a perimetrului Tulgheș-Grințieș. Ne dorim și în acest caz un proiect robust, foarte bine gândit și organizat. Au fost mai multe contacte cu posibili parteneri, însă evaluăm la acest moment, cea mai buna soluție pentru companie. Urmărim cu atenție și evoluțiile la nivel european, în special cele cu privire la finanțarea și dezvoltarea lanțului de aprovizionare cu combustibil nuclear.  

–Care sunt provocările actuale?

-Dacă un producător care este simultan și un dezvoltator ambițios de proiecte de investiții are nevoie de ceva, acel ceva este predictibilitatea, în toate formele ei. Pentru noi predictibilitatea vine din legislație, mecanisme de piață, capacitate anticipativă, estimare și control ale resurselor pe termen mediu și lung.

Și rata inflației, cel puțin în ultimii 3 ani, 13,8% în 2022, 10,4% în 2023,  aspect care impacteaza la nivel de industrii.

–Care vă sunt obiectivele majore?

Securitate energetică și independența energetică pentru România, aproximativ 66% din energia curată a României și o industrie nucleară românească care să fie punct de reper pentru alte state. Vreau să înțelegeți că, la Nuclearelectrica, de la inginer, la operator, de la manager la personal de execuție ne este profund cunoscută valoarea strategică și rolul regional pe care Societatea îl conferă României în ecuația deosebit de importantă a securității energetice europene.

Vă mulțumesc!