Ministerul Apelor și Pădurilor intenționează să interzică construcţia de hidrocentrale la altitudini între 800 şi 1.000 de metri, în vederea protecţiei şi conservării mediului. Un proiect de hotărâre, ce se referă la „noi lucrări şi activităţi pe ape sau care au legătură cu apele”, a fost iniţiat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, potrivit Agerpres.
În nota de fundamentare, iniţiatorii susţin că România se află în etapa I a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicării Directivei Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.”Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică care să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzic realizarea de lucrări care pot afecta starea ecologică a apelor”, se precizează în document.
Intenţia Ministerului Apelor de a interzice realizarea de hidrocentrale la altitudini între 800 şi 1500 de metri va avea un impact uriaş asupra activităţii Hidroelectrica, iar România nu-şi va mai atinge ţinta de energie regenerabilă impusă pentru anul 2030, a declarat, vineri, pentru Agerpres, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.”Din păcate, aşa cum arată lucrurile, impactul asupra activităţii noastre este uriaş, întrucât avem o serie de obiective de investiţii în derulare, iar aplicarea unei astfel de hotărâri ar însemna abandonarea lor”, a spus Badea, citat de Agerpres.
Majoritatea acumulărilor mari ale Hidroelectrica sunt la peste 800 de metri altitudine. Și proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi.