- Semnal de alarmă: Fără crearea acestor structuri, România riscă să devină un punct vulnerabil pe harta securității regionale, cu consecințe devastatoare pentru stabilitatea internă și securitatea națională
“Ministerul Energiei se află într-o situație critică, fiind necesară o reevaluare urgentă și amplă a modului în care sunt organizate și gestionate anumite responsabilități…Fără o reorganizare urgentă și fără crearea unor structuri dedicate și competente pentru securitatea cibernetică, reziliența energetică, și securitatea infrastructurilor critice, România riscă să devină un punct vulnerabil pe harta securității regionale, cu consecințe devastatoare pentru stabilitatea internă și securitatea națională”, am citat din nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, aflat în consultare publică.
Reprezentanții ministerului semnalează:” În contextul escaladării tensiunilor internaționale și a prefigurării unei crize energetice europene, este absolut esențial ca statul român să dispună de structuri specializate, bine dotate și pregătite pentru a face față oricăror situații excepționale sau atacuri ce vizează securitatea națională. Aceste deficiențe nu sunt doar o problemă de ineficiență administrativă, ci constituie o vulnerabilitate națională care poate fi exploatată de adversari într-un context geopolitic extrem de volatil.
Având în vedere contextul actual, este imperativ ca Ministerul Energiei să acționeze rapid pentru a-și corecta aceste deficiențe critice. Statul român trebuie să fie capabil să protejeze eficient sectorul energetic național, să asigure continuitatea și siguranța aprovizionării cu energie și să mențină o linie de comandă clară și funcțională în timp real, mai ales în situații de criză sau atacuri”.
În contextul dat, Ministerul Energiei cere aprobarea Guvernului pentru înființarea unui Comandament Energetic Național, cu caracter permanent, ca o necesitate stringentă, având în vedere riscurile asociate lipsei unei structuri stabile și continue care să gestioneze în mod unitar și eficient sectorul energetic național. Acest comandament nu ar trebui să fie confundat cu structurile existente pentru situații de urgență, cum ar fi cele prevăzute de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. În timp ce acestea sunt esențiale pentru gestionarea unor crize imediate și imprevizibile, un Comandament Energetic Național ar avea un rol proactiv și permanent, concentrându-se pe prevenirea crizelor, asigurarea continuității operaționale și securizarea infrastructurii energetice, asigurarea fluxurilro de aprovizionare șicoordonarea unitară a sistemului, se precizează în documentul citat.
În absența unui comandament energetic național permanent, România rămâne vulnerabilă la o serie de pericole, de la deficiențe în gestionarea stocurilor de combustibil până la incapacitatea de a răspunde rapid și eficient la perturbări majore în aprovizionarea cu energie. De exemplu, crizele energetice din trecut au evidențiat slăbiciunile sistemului național de răspuns în timp real în fața unor condiții meteorologice severe, când coordonarea ineficientă între operatorii de energie a dus la întârzieri și deficiențe în alimentarea cu energie electrică a unor regiuni din țară, subliniază reprezentanții Ministerului Energiei.
Comandamentul Energetic Național ar urma să funcționeze în subordinea directă și nemijlocită a Ministrului Energiei, având rolul de a coordona activitățile strategice și operative la nivel național, necesare asigurării securității energetice. Spre deosebire de structurile existente pentru situații de urgență, care sunt activate doar în cazuri specifice, Comandamentul Energetic Național va avea o funcționare permanentă, fiind responsabil de monitorizarea constantă a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și de elaborarea și implementarea planurilor de continuitate și reziliență în domeniul energetic.
Proiectul de hotărâre urmărește și majorarea numărului maxim de posturi în cadrul Ministerului Energiei cu 15 posturi, fiind o măsură necesară și justificată de imperativele actuale legate de securitatea națională și gestionarea eficientă a sectorului energetic.
Ministerul Energiei se va reorganiza și vor exista următoarele compartimente distincte, toate aflate în directa și nemijlocita subordine a ministrului: Compartimentul Situații de Urgență, Compartimentul Registrul Intern NATO/UE, Compartimentul Probleme Speciale, Compartiment de Securitate Cibernetică, Compartimentul Infrastructură Critică.
În proiectul de HG, se introduce un nou articol care stipulează în mod clar că Compartimentul Situații de Urgență trebuie să fie distinct de Compartimentul Infrastructură Critică, respectiv de Compartimentul Situații de Urgență. În plus, înființarea unui Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU) în cadrul Ministerului Energiei va permite gestionarea situațiilor de urgență într-un mod mai eficient și coordonat, printr-un personal dedicat, capabil să asigure monitorizarea, evaluarea, și intervenția în timp real. În cadrul Compartimentului specializat în managementul situațiilor de urgență trebuie constituit și operaționalizat un COSU, destinat să funcționeze în regim de 24/24 ore, fiind necesar pentru funcționarea acestuia un număr de cel puțin 5 posturi care să lucreze în ture, ca punct de legătură în relația cu celelalte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, se specfică în actul normativ.
Compartimentul va avea în atribuții gestionarea situațiilor de urgență, relaționarea operativă cu instituțiile din Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, operarea în cadrul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Energiei și, la solicitare, în cadrul comandamentelor Ministerului Afacerilor Interne – CNCI, CNCCI ș.a.,
