Fără contracte bilaterale care se pot încheia în afara piețelor centralizate, fără PPA-uri (power purchase agreement) și fără, evident, o piață complet liberalizată, fără nicio intervenție din partea statului, investitorii nu vor fi interesați de România, a declarat Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte ANRE, la cea de-a doua ediție a evenimentului Black sea Forum, organizat de Financial Intelligence.
Dacă avem aceste condiții solicitate de investitori, cu siguranță, ei vor veni și vor investi în România, lucru care este valabil atât pe energie electrică, cât și pe gaze naturale, spune oficialul ANRE.
Din punctul de vedere al ANRE, contractele bilaterale pe termen lung și PPA-urile solicitate de finanțatori, deja se pot încheia în România fără nici o restricție și în afară piețelor centralizate, pe baza Regulamentului European 943 privind funcționarea pieței interne de energie electrică și prin definirea, încă de anul trecut, prin ordinul ANRE, al contractelor pe termen lung ca fiind cele care se încheie pe o perioadă mai lungă de un an, a precizat vicepresedintele Zoltan Nagy-Bege.
ANRE a primit, recent, un punct de vedere al Comisiei Europeane privind definiția contractelor pe termen lung și a lansat în dezbatere publică un proiect, la care așteaptă observații până la data de 8 martie. Potrivit proiectului de Ordin ANRE, se modifică definiția, contractele pe termen lung urmând să fie cele care sunt mai mai mari de o lună.
Nagy-Bege: Hidrogenul va fi parte a sistemului energetic în perioada 2030-2050, așa cum au reușit în ultimii 10-15 ani să fie parcurile fotovoltaice sau cele eoliene
Referitor la investițiile în producția de hidrogen, vicepreședintele ANRE este de părere că discuția mai provocatoare este cea legată de viitorul industriei energetice din prisma hidrogenului și utilizarea hidrogenului în sistemul energetic: “Nu cred ca există vreun colțișor în lume, unde cineva a ajuns la concluzia că, la momentul actual, este viabil să investești în hidrogen, să folosești hidrogenul pentru echilibrarea sistemului energetic, pentru a absorbi intermitența producției regenerabile. Deocamdată, hidrogenul este o tehnologie scumpă, dar vedem că Uniunea Europeana si Comisia Europeana deja sunt dispuse să finanțeze proiecte de cercetare în acest domeniu și, din punct de vedere al României, ca fiecare țară membră a Uniunii Europene, cred că la momentul de față, asta este important, să avem capacitatea de a atrage aceste fonduri destinate cercetării, să facem și noi cercetare, să fim lideri și în acest domeniu și dacă reușim acest lucru și sunt convins că rezultatul acestor cercetări va fi unul promițător din punctul de vedere al hidrogenului. Eu cred chiar că omenirea încă nu și-a dat seama care este adevaratul potențial al hidrogenului și ce se poate face cu hidrogen și prin hidrogen, și evident că mă aștept ca în următorii 10 ani să fie oarecum în sfera asta a pioneratului al proiectelor pilot, al cercetării. Dar în perioada 2030-2050 eu cred că deja rolul hidrogenul va fi unul hotărâtor și sunt convins că în acea perioadă 2030-2050 hidrogenul va fi parte a vieții noastre sau a sistemului energetic, așa cum au reușit în ultimii 10-15 ani să fie parte în sistemul energetic parcurile fotovoltaice sau cele eoliene”, a precizat Nagy-Bege, citat de Financial Intelligence.
