- ACCER, BFIEC și UNICEN: Sprijinul pentru Ucraina cade în mare parte pe umerii piețelor din SEE și se face pe seama industriilor energointensive ale regiunii. Angajamentul față de Ucraina este incontestabil; cu toate acestea, noi considerăm că efectele create de această politică de sprijin ar trebui suportate împreună, în mod solidar, de toate părțile implicate.
Prețurile extreme ale energiei electrice din sud-estul Europei, înregistrate de la începutul lunii iulie, au un impact negativ imens asupra competitivității industriilor consumatoare de energie, întrucât prețul energiei electrice constituie mai mult de 50% din costurile de producție în unele sectoare, semnalează reprezentanții consumatorilor industriali de energie din România, Bulgaria și Grecia.
Asociația Întreprinderilor Consumatoare de Energie din România (ACCER), Federația Bulgară a Consumatorilor de Energie Industrială (BFIEC) și Uniunea Elenă a Consumatorilor Industriali de Energie (UNICEN) s-au adresat Comisiei Europene pentru a lua măsuri care să atenueze disparitatea de pe piață care afectează negativ industriile consumatoare de energie din SEE, cu punerea în aplicare a unor mecanisme compensatorii.
În scrisoare transmisă conducerii DG energie și DG Competition, se prezintă:
„De la începutul lunii iulie 2024, se remarcă prețuri extreme la energie pe segmentul PZU în Europa de Sud-Est (SEE), în special pe bursele HUPX, OPCOM, HENEX și IBEX. Prețurile medii zilnice în Ungaria, România, Grecia și Bulgaria sunt primele 4 cele mai mari prețuri din Uniunea Europeana. Ele depășesc chiar și prețurile de pe cea mai scumpă piață italiană.
Mai mult, pentru prima jumătate a lunii iulie prețurile sunt de 2 până la 2,5 ori mai mari față de cele din Germania, Cehia, Austria și Țările de Jos și de peste 3 ori mai mari decât cele din piața pentru ziua următoare în Franţa. Astfel de prețuri extreme nu au fost observate de la criza energetică din 2022.
Aceste anomalii de preț sunt cauzate de o serie de factori, inclusiv reducerea capacităților de producție, caniculă, producție hidro și eoliană mai scăzută și export crescut (până la 800 MW, conform unor surse) către Ucraina. Toți acești factori sunt în afara controlului utilizatorii finali industriali.
Astfel de prețuri au un impact negativ imens asupra competitivității industriilor consumatoare de energie, întrucât prețul energiei electrice constituie mai mult de 50% din costurile de producție în unele sectoare.
Mai mult, diferenta de preț de 2-3 ori între partea de sud-est și centrul și vestul Europei contribuie la crearea unor condiții de concurență neechitabile pe piața comună.
Astfel de diferențe de preț distrug scopul cuplării pieței și conceptul de piață comună a energiei electrice din UE. Unele studii sugerează că capacitatea de transport din Europa Centrală spre Ungaria a scăzut cu aproximativ 1.300 MW după 8 iulie. Acest lucru împiedică energia mai ieftină să ajungă pe piețele din Sud – Estul Europei, pentru a atenua situația. Am dori să subliniem că segregarea pieței comune pe niveluri diferite de preț (prețuri mai mari în SEE și prețuri mai mici în Europa Enentrală) este un fenomen care apare frecvent. Este evident că majorarea capacității de transport între Europa Centrală și Ungaria este vitală pentru întreaga piață sud-est europeană și facem apel la Comisia Europeană să accelereze aceste proiecte.
O altă presiune pe piață este generată de creșterea exportului către Ucraina. Sprijinul pentru Ucraina cade în mare parte pe umerii piețelor din SEE și se face pe seama industriilor energointensive ale regiunii. Angajamentul față de Ucraina este incontestabil; cu toate acestea, noi considerăm că efectele create de această politică de sprijin ar trebui suportate împreună, în mod solidar, de toate părțile implicate. Compromiterea economiilor statelor membre UE din Sud-Estul Europei va compromite și capacitatea lor de a sprijini Ucraina.
Dorim să îndemnăm Comisia să ia măsuri pentru a atenua disparitatea de pe piață care afectează negativ industriile consumatoare de energie din SE Europei, inclusiv, dar fără a se limita la, prin a permite mecanisme compensatorii care urmează să fie puse în aplicare”.
