- Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Vrem să achiziționăm 25 de autobuze cu hidrogen până în 2027. Vrem să avem o insulă de energie în Cluj Napoca, un cvartal, cu o centrală care să funcționeze exclusiv pe hidrogen;
- Adrian Foghiș, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor: Am estimat că până în 2027, să fie disponibile și funcționale primele trenuri pe hidrogen în România;
- Mirela Atanasiu, Clean Hydrogen Partnership: România are posibilitate de stocare subterană de hidrogen
“Vrem să avem o insulă de energie în Cluj Napoca, un cvartal, cu o centrală care să funcționeze exclusiv pe hidrogen. Avem un studiu de fezabilitate aproape finalizat, prin care urmează să achiziționăm 25 de autobuze cu hidrogen până în 2027 și să construim o stație de producție a hidrogenului cu capacitatea de producție de 1t/zi. În paralel, gândim și un proiect de termoficare, pentru a folosi energia produsă în stație atât pentru alimentarea celor 25 de autobuze, cât si pentru acest proiect pilot important pe termoficare. Cred că anul viitor, în primăvară, vom lansa procedurile de achiziție. Avem o discuție cu Ministerul Energiei, ca prin Fondul de Modernizare să finanțăm astfel de proiecte”, a anunțat Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință pe teme de hidrogen, desfășurată la Cluj.
România găzduiește, în luna mai, cel de-al treilea turneu de promovare a autobuzelor cu hidrogen, ca parte a proiectelor JIVE susținute și finanțate de Clean Hydrogen Partnership.
Un autobuz alimentat cu hidrogen a fost testat, cu succes, pe străzile din Cluj-Napoca și urmează să circule și în Galați. “Performanța înregistrată la Cluj-Napoca e una dintre cele mai bune de până acum din cadrul turnelui de promovare început în 2022. S-a înregistrat un consum de 5.1 kg / 100 de km în comparație cu consumul mediu înregistrat în celelalte țări, de 6.7 – 9 kg / 100 de km”, au precizat organizatorii turneului de promovare.
Prezent la conferința dedicată hidrogenului, Sorin Elisei, director general în Ministerul Energiei, a declarat: “Prin PNIESC, am încercat sa avem la nivelul sectorului industrial o înțelegere a ce vor să facă societățile mai mult sau mai puțin energointensive pentru a se pregăti de net-zero. În multe dintre ele cred că acesta nu se va întâmpla, dar va veni un moment declanșat de regulile europene în care companiile vor trebui să facă un plan de neutralitate climatică. Politica noastră când iau hidrogenul și îl judec ca un vector în comparație cu alte opțiuni și aici ma refer la industrie, căci ea va fi cel mai lovită de acest proces, industriile se uită fie la hidrogen, fie la captarea CO2, la eficiență energetică. Rolul hidrogenului va fi creionat, dincolo de ce scrie în strategie, de cine va fi dispus să pună bani jos pentru această opțiune de a atinge ținta de net-zero”.
Oficialul Ministerului Energiei a precizat că, în prezent, se lucrează la o aliniere a strategiei energetice cu PNIESC, acestea urmând să devină un plan de investiții al României pentru conformarea cu țintele și în acel plan veți vedea mai multe detalii inclusiv despre cuantumul investițiilor și care ar trebui sa fie sursele de finanțare.
Strategia națională pe hidrogen este în procedura de evaluare adecvată de mediu, o procedura lungă. Vom avea o procedură lungă și pe PNIESC. Nu putem promova prin Hotărâre de Guvern dacă nu avem aceasta procedură adecvată. Un raport de mediu este gata, trebuie să facem și studiile și analizele din teren în funcție de investițiile preconizate în strategie, a mai spus Elisei.
Prezent la același eveniment, Adrian Foghiș, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor, a afirmat: “În ceea ce priveste integrarea hidrogenului, la Ministerul Transporturilor avem un avans pe sectorul de transport feroviar unde am lansat procedura de achiziție de material rulant, o premieră la nivel național și regional. Ne-am propus să achiziționăm 12 rame electrice cu inducție pe hidrogen. Invenția pe care am creat-o a fost, în schimb, de a face aceasta achiziție nu numai pentru materialul rulant și mententanță, ci și partea de alimentare cu hidrogen și așa avem 2 operatori economici, unul care este producător de material rulant si altul care este responsabil ori de producție, ori de transport, distribuție hidrogen.
Când vom vedea și primele trenuri pe hidrogen în România? Totul depinde de validarea acestei proceduri de achiziții. De la momentul la care se va semna contractul, va dura cam 3 ani să fie disponibile. Noi am estimat că până în 2027, să fie disponibile și funcționale.
Pe partea de infrastructură rutieră, în toate spațiile de servicii TEN-T, în special autostrăzi, atunci când agentii privați economici fac contractele de concesiune pentru servicii specifice, le-am stabilit ca țintă și puncte de încărcare cu hidrogen”.
Mirela Atanasiu, director general, Clean Hydrogen Partnership, a prezentat. proiectul JIVE, care a demonstrat că tehnologia pe bază de hidrogen este una bună cu peste 300 de autobuze în peste 22 de orașe în Europa în diferite climate, trasee, înălțimi. Suntem la a 4-a generație de autobuze, am început în 2008 cu un preț de peste 1,5 milioane de euro pentru un autobuz, acum vorbim de 500 – 600.000 de euro pentru un autobuz.
Proiectul JIVE are în total peste 100 de milioane de euro finanțare. Avem deja și cofinanțări de la municipalități sau centre regionale. Sperăm ca autobuzele și stațiile de încărcare să fie doar un pas și să trecem la aceste ecosisteme pe hidrogen în care să venim cu partea de producție de hidrogen din surse regenerabile și, în felul acesta sa decarbonizăm nu doar transportul public local, dar si industria, trenurile, aeroporturile, avioanele, termoficarea. Mi-ar plăcea mult să văd o astfel de “vale a hidrogenului” în România, de ce nu la Cluj-Napoca.
Atanasiu susține că România are posibilitatea de stocare subterană de hidrogen. “Ne uităm acum pentru stocare subterană a hidrogenului în Austria, în Franța unde avem un prim pilot de stocare subterană (în sudul Franței) în fostele rezervoare de gaz natural, ne uităm în caverne de sare (mine de sare), avem proiecte de introducere a hidrogenului în gaze natural, ne uităm si la proiecte care se uită la echipamentele folosite în casele noastre și dacă trebuie să le adaptăm în urma adoptării tehnologiei bazate pe hidrogen, avem proiecte care se uită la boilerele din casele noastre, proiecte despre cum să transportăm hidrogenul – nu știm să-l transportăm foarte bine lichid, așa cum e nevoie în aviație. Airbus a decis ca până în 2035 să aibă primul avion pe hidrogen cu mai mult de 200 de locuri, pentru asta va trebui să mergem pe hidrogen lichid ori acum nu există decât două stații în Europa.
Avem și proiecte pe instruirea forței de muncă – am lansat în ianuarie Hydrogen Academy. Este virtuală și vom avea traininguri de la școala primară, generală, liceu, universități.
Finanțări sunt extrem de multe pe partea de hidrogen. Începând cu noiembrie 2023 există Banca de Hidrogen care e de fapt o licitație. Săptămâna trecută s-au atribuit primele proiecte. Au fost peste 132 de proiecte depuse pentru această licitație făcuta pentru a acoperi prețul între prețul normal pe hidrogen și prețul produs regenerabil”.
„Implicarea României și, mai ales, a celor două orașe – Cluj-Napoca și Galați – în turneul de promovare din 2024 nu este întâmplătoare: ambele municipii și-au arătat deschiderea față de tehnologia verde și și-au exprimat public dorința de a extinde flota de autobuze cu vehicule pe bază de hidrogen, pentru un mediu mai curat”, spun Cristina Păun și Andreea Gheorghe, coordonatori naționali ai proiectului. „Suntem bucuroase să sprijinim această inițiativă și, implicit, să contribuim la promovarea tehnologiilor verzi pentru un transport public sustenabil.”
Citiți mai multe pe https://www.investenergy.ro/un-autobuz-alimentat-cu-hidrogen-va-fi-testat-in-noua-orase-europene-inclusiv-in-cluj-napoca-si-galati-turneu-de-promovare-in-europa-centrala-si-de-est/
.png)
