Criza facturilor a adus 10 milioane de români în Sărăcie Energetică, iar măsurile propuse de la 1 aprilie 2022 vor crește sărăcia, avertizează Asociația Energia Inteligentă, într-o analiză pe care o prezentăm în cele ce urmează.
În urmă cu un an, AEI a publicat Studiul Politicile publice destinate combaterii sărăciei energetice și de diminuare a bazinului de consumatori vulnerabili care analizează situația sărăciei energetice din România și măsurile propuse de reducere a acesteia. Dacă aspectele semnalate în studiu și recomandările propuse ar fi fost incluse în LEGEA privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru toate categoriile de consumatori vulnerabil de energie, s-ar fi evitat situația dezastroasă în care se găsesc astăzi milioane de români vulnerabili. Conform studiului, în anul 2019, 30,5% din gospodăriile din România se găseau în sărăcie energetică (13,7% din gospodării se găseau în Sărăcie Energetică la vedere, la care se adaugă alți 16,8% din gospodării care se găseau în Sărăciei Energetică Ascunsă[1]). În anul 2018, raportat la un venit mediu lunar brut de aproximativ 4.764 lei al unei gospodării, ponderea costurilor generate de factura de utilități se ridica la circa 14,5% (în anul 2018).
Conform INS, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,4% în luna ianuarie 2022, față de ianuarie 2021, iar gazele naturale s-au scumpit cu 60,9%. Potrivit datelor AEI, pretul la consumatorul final, in ianuarie 2022 a crescut la gaze naturale față de pretul mediu din anul 2018 cu cca. 93%, iar la energie electrică cu cca. 37%.
Conform analizelor AEI, apreciem că nivelul de sărăcie energetică în România a ajuns la un nivel de cca. 42% din gospodăriile din România (respectiv cca 10,1 milioane de români), în condițiile în care numărul consumatorilor declarați vulnerabili este de doar 6% din gospodarii (respectiv 1,5 milioane de români).
În următoarele luni, la aproape toți consumatorii casnici le expiră contractele de gaze, iar noile contracte se vor încheia la prețuri peste prețul gazelor din acest moment. Astfel, în primăvară, nu doar că nu vom avea prețuri medii mai mici la gaze decât perioada similară a anului 2021, dar vom avea creșteri importante de preț.
Răspunsul autorităților la această situație critică este aplicarea unor ”măsuri de ajutorare”, care în mod surprinzător vor crește prețul mediu al gazelor din facturile românilor.
Astfel, de la 1 aprilie 2022, românii urmează să achite prețuri medii mai mari la gaze față de anul 2020, după cum urmează:
- 30% din consumatorii casnici (ponderea din populație care consumă sub 1200 mc/an), vor achita un preț plafonat de 0,31 lei/kWh, adică vor achita un preț cu cca. 130% mai mare decât prețul mediu achitat de populație în 2020 și cu cca. 63% mai mari decât prețul mediu din 2021
- 70% din consumatorii casnici (ponderea din populație care consumă mai mult de 1200 mc/an), vor achita un preț cu 5% marjă de profit, cca. 0,465 lei/kWh (prețul cel mai mic din comparatorul ANRE peste 0,31 lei/kWh), adică vor achita un preț cu cca. 247% mai mare decât prețul mediu achitat de populație în 2020 și cu cca. 144% mai mari decât prețul mediu din 2021
- Instituțiile (primării, spitale, scoli etc) vor achita un preț plafonat de cca. 0,37 lei/kWh, adică vor achita un preț cu cca. 200% mai mare decât prețul mediu achitat de non casnici în 2020 și cu cca. 12% mai mic decât prețul mediu din 2021
- IMM vor achita un preț plafonat de cca. 0,37 lei/kWh, adică vor achita un preț cu cca. 200% mai mare decât prețul mediu achitat de non casnici în 2020 și cu cca. 12% mai mic decât prețul mediu din 2021
Aceste ”măsuri propuse de autorități” vor accentua sărăcia în România.
[1] Saracia Energetica Ascunsă reprezentată de gospodării care înregistrează dificultăți în achitarea facturii energetice dar își diminueză voluntar consumul de energie pentru a realiza o economie, în detrimentul asigurării parametrilor optimi de confort ambiental
