Efectul schimbărilor climatice asupra bunăstării noastre nu mai este o proiecție, ci o evidență măsurabilă, confirmată deopotrivă de modelările climatice și de ce s-a întâmplat efectiv în România în ultimii ani.
Raportul Starea Climei – România 2026, lansat astăzi de InfoClima, ajunge la a treia ediție. Cele 14 capitole, semnate de 26 de cercetători și experți și realizate în parteneriat științific cu Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, sunt structurate în patru părți:
I. Ce s-a întâmplat cu clima în ultimul an;
II. Prețul pe care îl plătim (în sănătate, recolte, apă și orașe);
III. Ce facem (cu spațiul construit, energia, resursele și politicile publice) și
IV. Cine decide de acum încolo.
Ce s-a întâmplat cu clima
Din 1998 încoace, fiecare an a fost mai cald decât media perioadei 1971–2000, iar din 2012 fiecare an a depășit-o cu peste 1°C. În 2025, temperatura medie națională a fost de 11,04°C, cu 1,97°C peste această medie. România se află pe continentul care se încălzește cel mai repede: în Europa, temperaturile cresc cu circa 0,56°C pe deceniu, de peste două ori mai rapid decât media globală, iar ghețarii alpini au pierdut aproximativ jumătate din volum. Seceta afecta 90,8% din teritoriul țării în ianuarie 2025, iar în iulie 2026, 96% din sectoarele analizate ale Dunării aveau debite sub normal.
Pentru furtuni, 2025 a fost cel mai liniștit an din 1979 încoace, dar grindina de mari dimensiuni s-a menținut aproape la nivel record. „Scăderea numărului de ore favorabile furtunilor nu este o veste bună, ci o schimbare a naturii riscului: mai puține ocazii de furtună, dar fiecare cu mai multă energie”, scriu Bogdan Antonescu și Dragoș Ene.
Căldura a fost asociată cu 2.879 de decese în vara anului 2025, de peste două ori mai multe decât victimele accidentelor rutiere dintr-un an întreg, deși aproape niciunul nu apare ca atare în statistici. Insula de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români. În București, au fost estimate 425 de decese atribuite căldurii, adică 248 la un milion de locuitori, față de 110 în Ilfov, deși cele două au practic aceeași climă.
Apa a devenit, la rândul ei, o variabilă economică: în august 2026, nivelul scăzut al Dunării a oprit ambele reactoare de la Cernavodă, iar deficitul de aproximativ 2 GW a fost acoperit din importuri. În agricultură, presiunea se vede în ce se seamănă: suprafața cultivată cu porumb a scăzut cu circa 24% în ultimul deceniu, iar cea cu rapiță a crescut cu aproape 77%. „Nu asistăm la o retragere generală a agriculturii, ci la o reconfigurare a culturilor sub presiunea simultană a climei, a costurilor și a riscului economic”, scriu Mihaela Caian și Adrian Gheorghe Basa.
Ce facem și cine decide
România pornește cu atuuri reale: o dependență energetică de 30,4% în 2024 față de media europeană de 57,2%, prosumatori care au depășit 4 GW instalați, o capacitate de stocare în baterii de aproape 1 GW și 6,77 miliarde de euro încasate prin Fondul de Modernizare până la finalul lui 2025, care fac din țară un beneficiar net al prețului carbonului. Instituțiile sunt însă mai lente decât realitatea pe care o administrează. Doar 15% dintre localități au un plan urbanistic general aprobat după 2016, anul din care studiul de impact climatic a devenit obligatoriu.
Din cele 9,2 miliarde de euro disponibile până în 2027 pentru adaptare, doar 4,8% se regăsesc în proiecte aflate efectiv în implementare, deși fiecare euro investit în prevenție economisește, la nivel european, 5–7 euro în pagube viitoare. Iar amânarea până în 2031 a sistemului european de certificate pentru clădiri și transport rutier (ETS2) riscă să coste circa 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă și încă 9 miliarde din licitații, până în 2030.
Unde lucrurile se mișcă, se mișcă local: la Oradea, un proiect-pilot a dus puritatea deșeurilor reciclabile dintr-un cartier de la 40% la peste 82% în mai puțin de doi ani. Iar 73% dintre adolescenții români de 15 ani spun că ar vrea să contribuie prin profesia lor la protejarea mediului, față de 62% media OCDE.
Ce s-a schimbat în ultimul an nu este direcția avertismentelor, pe care cercetarea climatică le formulase deja acum un deceniu, ci viteza cu care ele au trecut din scenarii în facturi la curent, planuri urbanistice depășite, capacități de producție oprite și termene europene ratate.
Starea Climei – România 2026 este un raport inițiat de InfoClima, care oferă o analiză integrată a schimbărilor climatice și a impactului lor asupra mediului și a societății. Aflat la a treia ediție, este realizat în parteneriat științific cu Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, organism independent format din cercetători și experți în domenii relevante pentru evoluția și impactul schimbărilor climatice în România. Cele 14 capitole includ date, grafice și recomandări de politici publice.
Raportul integral este disponibil pe stareaclimei.ro.
