În cadrul unei discuții cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, la Power Summit 2025 – Power Play, ministrul Sebastian Burduja a reiterat poziția fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.
Foto: Adrian Moșoianu
Fără capacități noi de producție în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic național, mai ales în perioada de iarnă. Sunt argumente tehnice și date clare. Mai mult, România a atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră, fiind pe primul loc în UE, și își menține angajamentul de a renunța complet la cărbune până în 2032. Dar nu poate face asta fără să aibă capacități echivalente puse în funcțiune, a spus Burduja.
Am văzut cu toții ce s-a întâmplat recent în Spania. România nu poate accepta vulnerabilizarea sistemului său energetic național, au atât mai mult cu cât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar rezolva, practic, nimic — am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este bazată și pe cărbune. Și este și foarte scumpă, precizează ministrul Energiei, într-o postare pe pagina de facebook.
https://www.facebook.com/share/v/16K6zqVNYe
Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani. De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României. Am pledat de fiecare dată pentru o tranziție inteligentă și corectă, pentru un Smart Deal, care să protejeze românii și economia noastră. Energia țării noastre trebuie să fie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități. Este un lucru de bun simț. România este un exemplu de stat european care și-a respectat angajamentele, investind în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere — iar asta a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina — în noi surse de producție, în retehnologizare. Așteptăm ca și alte state membre să investească în interconexiuni, așa cum e normal, ca să avem cu adevărat o piață europeană unică și funcțională a energiei. Am încredere ca poziția României va fi înțeleasă și acceptată de partenerii noștri europeni. Este o poziție rezonabilă, care ia în calcul atât nevoile României, cât și angajamentele noastre europene, a precizat Burduja.
.jpg)
