- Europa trebuie să accelereze integrarea piețelor, să investească mai mult în inovare și să anticipeze transformările sistemului energetic, susține CEO-ul PPC România.
- “Nu văd logica existenței a 27 de reglementatori în energie”
- Viitorul sistemului energetic va fi construit pe flexibilitate, digitalizare și stocare
„Europa nu mai poate concura eficient cu Statele Unite și China dacă rămâne fragmentată în zeci de piețe, reglementări și centre de decizie, iar sectorul energetic este unul dintre domeniile în care această realitate devine tot mai evidentă”. Acesta este unul dintre principalele mesaje transmise de Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager al companiilor PPC în România, cu ocazia Eurelectric Power Summit 2026, desfășurat zilele acestea la Helsinki, eveniment la care InvesTenergy a fost Partener Media.
Potrivit lui Menegazzo, Europa nu mai poate amâna deciziile majore privind integrarea energetică și consolidarea competitivității economice. În lipsa unei viziuni comune, a unor investiții consistente în inovare și a unor politici bazate pe date, decalajul față de marile puteri economice riscă să se adâncească în următorul deceniu.
„Eu mă consider înainte de toate un cetățean european. Sunt italian, am studiat într-o școală germană și trăiesc în România de aproape 25 de ani. Din această perspectivă, sunt 100%, chiar 300%, de acord cu una dintre concluziile fundamentale ale raportului Draghi: trebuie să înțelegem unde merită să rămânem state și unde merită să avem o ambiție europeană comună. Dacă vorbim despre energie, cred că a venit momentul să discutăm serios despre o Uniune Energetică Europeană”, a declarat Menegazzo.
Șeful PPC România consideră că mecanismele instituționale și economice după care funcționează în prezent Uniunea Europeană nu mai corespund realităților globale.
„Dacă ne comparăm cu Statele Unite și China, observăm că vorbim despre entități care au masă critică, capacitate de coordonare și mecanisme de decizie mult mai simple. Statele Unite sunt o federație, China funcționează la rândul ei ca un sistem integrat. În Europa avem încă tendința de a privi totul prin prisma suveranităților naționale. Eu cred că trebuie să începem să trecem de la suveranitatea energetică națională la o formă de suveranitate energetică europeană. Dacă vrem să fim relevanți la nivel global, nu mai putem continua să gândim exclusiv în granițele fiecărei țări”, a explicat acesta.
În opinia sa, una dintre problemele structurale ale Uniunii Europene este fragmentarea excesivă a procesului decizional, inclusiv în domeniul energiei.
„În energie, sincer, nu văd logica existenței a 27 de autorități de reglementare diferite și apoi a unor organisme europene de coordonare deasupra lor. Dacă vrem o piață unică funcțională, trebuie să avem și mecanisme mai integrate de reglementare. Evident că este o problemă politică sensibilă, pentru că fiecare stat dorește să își păstreze controlul, însă trebuie să ne întrebăm dacă actualul model ne ajută să fim mai competitivi sau, dimpotrivă”, a afirmat Menegazzo.
„Una dintre observațiile foarte importante din raportul Draghi este că economiile europenilor pleacă în afara Europei. Banii economisiți aici ajung în fonduri de investiții din Statele Unite, iar apoi sunt utilizați pentru a finanța dezvoltarea unor companii și tehnologii care concurează inclusiv cu Europa. Avem resurse, avem capital, dar nu reușim să construim instrumentele prin care acest capital să lucreze mai eficient pentru economia europeană.”
Competitivitatea Europei depinde de inovare
Referindu-se la provocările economice ale Europei, CEO-ul PPC România consideră că dezbaterea privind declinul industrial este adesea abordată greșit.
„Nu cred că problema principală este dezindustrializarea. Problema reală este că Europa nu a investit suficient în inovare. Trăim foarte bine în Europa, avem o calitate a vieții pe care foarte mulți oameni din alte regiuni ale lumii o admiră. Însă bunăstarea trebuie susținută și prin investiții continue în tehnologie și inovație. Dacă nu faci asta, inevitabil pierzi teren”, a explicat el.
Menegazzo atrage atenția că succesul economic al următoarelor decenii va aparține regiunilor care își asumă riscuri și creează condițiile necesare pentru finanțarea tehnologiilor emergente. „Inovarea presupune capital și presupune asumarea unui anumit grad de risc. Banii publici sunt importanți, dar au reguli stricte. Capitalul privat este cel care poate finanța cu adevărat schimbarea și tehnologiile noi. Problema este că Europa nu a creat întotdeauna condițiile necesare pentru ca acest capital să rămână și să fie investit aici”, a declarat acesta.
În ceea ce privește România, Menegazzo apreciază resursa umană și competențele tehnice existente, însă consideră că este nevoie de mai mult curaj în asumarea schimbării. „România are talent, are ingineri foarte buni și oameni extrem de capabili. Problema nu ține de naționalitate sau de genetică, ci de cultură organizațională și de apetitul pentru risc. Mi-ar plăcea să văd mai multă ambiție și mai multă curiozitate. Schimbările sunt dificile peste tot, dar fără ele nu poți progresa.”
„Criza energetică din 2022 nu a fost provocată de regenerabile”
Tranziția energetică și impactul surselor regenerabile asupra piețelor de energie au reprezentat un alt subiect important al discuțiilor de la Helsinki.
Menegazzo respinge ideea potrivit căreia dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile ar fi responsabilă pentru volatilitatea prețurilor din ultimii ani. „Datele arată foarte clar că nu regenerabilele au provocat criza energetică din 2022. Criza a fost generată de explozia prețului gazelor naturale. Gazul a fost folosit ca armă economică și geopolitică, iar consecințele au fost resimțite în întreaga Europă. Acesta este un fapt demonstrat de toate analizele serioase realizate de Agenția Internațională pentru Energie, de Comisia Europeană sau de organizații precum Ember”, a declarat el.
În acest context, CEO-ul PPC România a indicat Spania drept unul dintre cele mai relevante exemple europene de succes în implementarea unei strategii energetice coerente și consecvente.
„Spania este probabil unul dintre cele mai interesante exemple din Europa. Acum zece ani avea printre cele mai ridicate prețuri la energie. Astăzi are frecvent unele dintre cele mai mici prețuri. Nu pentru că a avut noroc, ci pentru că a urmat o strategie clară, pe termen lung, bazată pe investiții în regenerabile, rețele și capacități de stocare. Au avut o viziune și au rămas consecvenți indiferent de schimbările politice”, a explicat Menegazzo.
“Scema de plafonare a prețurilor a fost extrem de costisitoare, iar România încă suportă consecințele financiare ale acestei decizii”
Alessio Menegazzo a comentat și modul în care România a gestionat schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, apreciind că intervenția statului a fost justificată în contextul crizei, însă implementarea a avut limite importante.
„Nevoia de intervenție a fost legitimă. Nimeni nu contestă acest lucru. Problema a fost modul în care s-a implementat schema și faptul că, în cei patru ani în care aceasta a funcționat, nu au fost făcute reformele necesare pentru a evita repetarea unei situații similare. A fost o schemă extrem de costisitoare, iar România încă suportă consecințele financiare ale acestei decizii”, a afirmat el.
În opinia sa, viitoarele mecanisme de sprijin trebuie să fie mult mai bine direcționate către consumatorii vulnerabili și către sectoarele economice care generează valoare. „Nu cred că este normal ca o persoană cu venituri foarte mari să beneficieze de același nivel de sprijin ca un consumator vulnerabil. Ajutorul trebuie direcționat către cei care au cu adevărat nevoie și către sectoarele economice care creează valoare. Există deja exemple funcționale în Franța, Italia sau Germania care arată că acest lucru este posibil.”
Viitorul sistemului energetic: flexibilitate, digitalizare și investiții anticipative
Referindu-se la transformările prin care trece sectorul energetic, Menegazzo consideră că paradigma tradițională a producției de energie în bandă își pierde treptat rolul dominant. „Citesc din ce în ce mai multe studii și analize care arată că energia în bandă nu mai este conceptul dominant care era acum cinci sau zece ani. Tehnologia evoluează foarte rapid. Stocarea energiei, digitalizarea rețelelor, flexibilitatea consumului și implicarea consumatorilor schimbă fundamental modul în care funcționează sistemul energetic”, a afirmat acesta.
CEO-ul PPC România apreciază că succesul viitorului sistem energetic va depinde de capacitatea actorilor din piață de a anticipa schimbările și de a investi înainte ca problemele să apară. „Avem tendința să intervenim doar atunci când izbucnește un incendiu. Eu cred că trebuie să învățăm să anticipăm. Investițiile anticipative, digitalizarea și modernizarea infrastructurii sunt esențiale. Nu vor rezolva toate problemele, dar vor face sistemul mai robust, mai rezilient și mai puțin vulnerabil la șocuri”, a concluzionat Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager al companiilor PPC în România, la Helsinki.
