Bankwatch, despre noul PNIESC: România ar trebui să își propună renunțarea la arderea cărbunelui pentru producerea electricității înainte de 2030

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Flux energetic Bankwatch, despre noul PNIESC: România ar trebui să își propună renunțarea la arderea cărbunelui pentru producerea electricității înainte de 2030
  • Asociația admite faptul că CE Oltenia este una din puținele companii active în prezent în sistemul energetic, dacă nu singura, care propune și investiții coerente cu tranziția energetică. Intenția CEO de a construi parcuri eoliene cu o capacitate totală de 300 MW este o măsură pentru diversificarea portofoliului companiei, care arată o înțelegere a nevoilor de decarbonizare

“Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este un document lipsit de ambiție deoarece ignoră potențialul enorm al României pentru tranziția către economia verde și oportunitățile de finanțare create recent pentru dezvoltarea sustenabilă, precum Pactul ecologic European. PNIESC final definește strategia României în domeniu până în 2030, însă țintele pentru energie regenerabilă sau eficiență energetică nu respectă în totalitate recomandările Comisiei Europene.”, consideră Asociația Bankwatch România.

Noul PNIESC, pus în consultare publică de MEEMA, propune o scădere de 43,9% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, o pondere de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final brut, în comparație cu recomandarea Comisiei Europeane de 34%, și o scădere a consumului final de energie de 40,4%.

România rămâne unul din ultimele șapte state membre UE care nu și-au stabilit o dată pentru renunțarea la cărbune, sesisează Asociația Bankwatch. Între timp, Grecia și Ungaria au stabilit ca până în 2028, respectiv 2030, vor renunța la ultimele unități. “Capacitatea instalată în 2030 este estimată la aproape 2 GW, deși această metodă de producere a electricității deja nu mai este rentabilă și nu este clar cum vor supraviețui aceste companii până atunci. Un mic progres față de versiunea anterioară a PNIESC poate fi considerată excluderea planului de a construi o nouă unitate la termocentrala Rovinari, un proiect propus în 2012 și amânat la nesfârșit deoarece nu s-a putut identifica o soluție rentabilă pentru toate părțile implicate”, se arată în analiză realizată de asociație.

Un alt aspect semnalat de asociație este că  măsurile pentru susținerea unei tranziții juste nu sunt detaliate. Valea Jiului este deja parte a Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și beneficiază în prezent de asistență tehnică pentru a identifica cele mai benefice proiecte și surse de finanțare pentru acestea. Însă pentru județul Gorj, unde peste 10000 de oameni sunt angajați direct în cariere și termocentrale, nu sunt specificați următorii pași pentru decarbonizare. „O nouă oportunitate ratată: în timp ce Comisia Europeană anunță că va susține statele membre pentru realizarea tranziției energetice cu 1000 de miliarde de euro prin Planul de investiții al Pactului ecologic european, România propune investiții masive în gaze naturale și păstrarea cărbunelui în sistemul energetic. Deși aproape toate statele membre UE au înțeles că energia curată este viitorul, România nu îndrăznește să își valorifice potențialul enorm pentru energia regenerabilă”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Asociația Bankwatch.

În analiză se mai constată că PNIESC final nu este corelat cu datele reale, documentul menționat indicând o capacitate instalată pe cărbune de 3 240 MW, în timp ce Transelectrica indică o putere netă de 3 960 MW și o putere instalată de 4 590 MW8. Dacă versiunea din 2018 anticipa 3 407 MW pe cărbune în 2025 și 3 212 MW în 2030, în documentul recent publicat se anticipează o reducere a puterii până la 1980 MW în 2025 și stagnarea la această valoare până în 2030, în ciuda faptului că în această perioadă multe unități își vor depăși perioada de funcționare economică, costurile pentru emisiile de gaze cu efect de seră ETS vor crește, iar normele de emisii vor deveni și mai stricte prin introducerea unor noi standarde BAT (Best Available Techniques), se prezintă în analiză.

Bankwatch România susține că România ar trebui să își propună renunțarea la arderea cărbunelui pentru producerea electricității înainte de 2030. Argumentele care susțin această afirmație sunt prezentate în analiză: infrastructura energetică pe cărbune din România este învechită, vârsta medie a termocentralelor fiind de 42de ani. În2030 toate unitățile românești vor fi depășite. Nu există planuri pentru modernizări semnificative, întrucâtoperatorii se confruntă cu probleme economice majore. Mai mult de atât, creșterea prețului certificatelor ETS,pentru care operatorii ajung deja să facă împrumuturi pentru a le plăti, face și mai greu de imaginat ofuncționare economică a acestor termocentrale în viitor.În plus, majoritatea termocentralelor beneficiază de derogări prin Planul Național de Tranziție pentru emisiilede substanțe poluante (SO2, NOx, particule), derogări care vor expira pe 30 iunie 2020. Foarte puține unități aufost modernizate, și este neclar cum vor funcționa restul fără să încalce legea privind emisiile industriale. Încontextul în care multe termocentrale vor funcționa deja ilegal, operatorii termocentralelor vor trebui să facăfață unei noi provocări în 2021, când se vor aplica noile BAT-uri, care presupun limite de emisii mai stricte.

Cu toate acestea, Asociația Bankwatch România admite faptul că CE Oltenia este una din puținele companii active în prezent în sistemul energetic, dacă nusingura, care propune și investiții coerente cu tranziția energetică. Intenția CEO de a construi parcuri eoliene cuo capacitate totală de 300 MW este o măsură pentru diversificarea portofoliului companiei, care arată oînțelegere a nevoilor de decarbonizare. Mai mult, amplasarea acestora pe terenuri degradate este o măsurăbinevenită, rezolvând două probleme: identificarea unei soluții de utilizare a unor terenuri nefolosite șirealizarea de lucrări pentru a reduce poluarea produsă în prezent de depozitele de zgură și cenușă19, conisderă reprezentanții asociației.

În opinia acestora, construirea de parcuri fotovoltaice de către Complexul Energetic Oltenia este de asemenea benefică deoarece reprezintă o oportunitate de a reține în companie forța de muncă calificată. CEO are o experiență de 50 de ani în producerea de energie în România, compania având experiența necesară pentru a implementa noi proiecte de succes. Gradul de sindicalizare a forței de muncă în industria regenerabilă este destul de scăzut, în timp ce peste 90% din angajații CEO sunt membri de sindicat, acest lucru reprezentând un avantaj în plus.

Indiferent de sursa acestor investiții, fondurile atrase pentru parcurile fotovoltaice nu trebuie folosite pentru a prelungi în mod artificial durata de viață a unităților de cărbune care sunt deja neprofitabile, iar încasările din energia regenerabilă trebuie folosită pentru a extinde acest tip de investiții sustenabile, recomandă Asociația Bankwatch România.

Asociația Bankwatch România este o asociație non-profit, neguvernamentală, de protecție a mediului. Este parte a rețelei CEE Bankwatch Network, înființată în 1995 și cu 17 organizații membre din 13 țări din Europa Centrală și de Est. Scopul asociației este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private, a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *