- „Menținerea unui consum redus în orele de seară este esențială pentru ca Sistemul Energetic Național să funcționeze în condiții bune și să evităm măsurile de limitare a consumului sau de decuplare a unor consumatori industriali.”
- Premierul estimează că perioada critică ar putea dura încă cinci până la șapte zile, posibil chiar una-două săptămâni, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice și a temperaturilor.
Guvernul a adoptat un plan de pregătire pentru situații de risc în sectorul energetic și va înființa un Centru Operativ Național care va coordona măsurile necesare în cazul unei crize de alimentare cu energie electrică. Premierul Ilie Bolojan a subliniat însă că România nu se află în prezent în pericol de blackout, iar măsurile aprobate au caracter preventiv și urmăresc asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național în contextul secetei severe și al reducerii debitului Dunării.
„Am adoptat o hotărâre care aprobă planurile de pregătire pentru riscuri. Este un plan general care are în vedere mai multe riscuri – de la cutremure și războaie până la pandemii și situația actuală generată de secetă. Acest plan stabilește măsurile care se aplică în astfel de situații, cine poate fi afectat, cine este exceptat și cine coordonează intervențiile în situații de criză”, a declarat premierul Ilie Bolojan după ședința de Guvern.
În baza acestei hotărâri va fi constituit, prin ordin al ministrului Energiei, un Centru Operativ Național în sectorul energetic, format din aproximativ 15 reprezentanți ai principalilor producători și furnizori de energie. Acesta va coordona operațiunile și va mandata Transelectrica să dispună măsurile necesare în cazul apariției unei situații de criză.
Toate capacitățile de producție, mobilizate la maximum
Premierul a explicat că prioritatea autorităților este utilizarea la capacitatea maxim disponibilă a tuturor surselor de producție. Vom avea în vedere ca grupurile de producție pe toate sursele să funcționeze la puterea maxim disponibilă, inclusiv pornirea grupurilor aflate în rezervă și pregătirea acestora pentru orele de consum maxim, în special în intervalul 19:00-23:00.
Potrivit acestuia, lucrările de reparații aflate în desfășurare au fost suspendate acolo unde a fost posibil, iar lucrările de mentenanță au fost accelerate pentru ca unitățile să revină cât mai repede în producție.
În paralel, România continuă discuțiile cu statele vecine pentru asigurarea importurilor de energie electrică în orele de vârf. „Avem interconexiuni care ne permit să importăm până la 4.000 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. De asemenea, exporturile se vor realiza exclusiv în perioadele în care există excedent de energie.”
Guvernul pregătește pentru ședința extraordinară de vineri un act normativ care va permite aplicarea unor măsuri de limitare temporară a consumului pentru anumiți consumatori industriali racordați la Sistemul Energetic Național. Transelectrica va putea aplica aceste măsuri doar în baza dispoziției Dispeceratului Energetic Național și numai după notificarea consumatorilor cu minimum 24 de ore înainte.
Premierul a spus că populația nu va fi afectată. „Locuințele personale, cetățenii, nu vor fi limitați sau deconectați. Consumatorii casnici sunt exceptați de la aceste măsuri.”
De asemenea, spitalele, sanatoriile, infrastructura de gaze și petrol și toate activitățile care nu pot fi întrerupte vor fi excluse din schema de limitare a consumului.
Potrivit șefului Guvernului, cea mai importantă vulnerabilitate a Sistemului Energetic Național este funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care produce aproximativ 650 MW. „Lucrările care se desfășoară în aceste zile pe Dunăre – dragajul, eliminarea pintenului care obturează cursul apei și scufundarea unor barje – urmăresc menținerea unui debit corespunzător pe Brațul Dunărea Veche și la Cernavodă, astfel încât grupul să poată funcționa la capacitate maximă chiar dacă debitul Dunării va continua să scadă.”
În același timp, autoritățile monitorizează disponibilitatea capacităților de producție din țările vecine, în condițiile în care România importă în fiecare seară între 1.700 și 2.500 MW.
Nou apel pentru reducerea voluntară a consumului
Ilie Bolojan a mulțumit cetățenilor, companiilor, autorităților locale și consumatorilor industriali pentru reducerea voluntară a consumului în ultimele zile și a cerut continuarea acestor măsuri.
„Menținerea unui consum redus în orele de seară este esențială pentru ca Sistemul Energetic Național să funcționeze în condiții bune și să evităm măsurile de limitare a consumului sau de decuplare a unor consumatori industriali.”
Premierul estimează că perioada critică ar putea dura încă cinci până la șapte zile, posibil chiar una-două săptămâni, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice și a temperaturilor.
Fără blackout, dar cu măsuri preventive
Întrebat de ziariști cât de aproape este România de un blackout, premierul a respins acest scenariu. „Nu suntem în situația pe care ați descris-o.”
El a explicat că măsurile adoptate sunt preventive și urmăresc pregătirea sistemului pentru eventualitatea în care reactorul 2 de la Cernavodă nu ar mai putea funcționa sau dacă importurile de energie din statele vecine ar deveni indisponibile în orele de vârf.
În ceea ce privește eventualele limitări ale consumului industrial, premierul a precizat că acestea vor fi aplicate astfel încât să nu afecteze procesele tehnologice esențiale și că, în etapa actuală, nu se pune problema acordării unor compensații.
Investițiile în energie trebuie accelerate
Premierul a folosit ocazia pentru a critica întârzierile acumulate în ultimii ani în sectorul energetic. El a dat ca exemple centrala pe gaze de la Iernut, aflată încă în întârziere după aproape un deceniu, investițiile insuficiente în Hidroelectrica și proiectele de transport întârziate din Transelectrica.
Referindu-se la stocarea energiei, Bolojan a admis că România a rămas în urmă.„Am întârziat cu câțiva ani pe componenta de susținere a stocării și pe condiționarea finanțării proiectelor fotovoltaice de instalarea unor capacități de stocare.”
Potrivit acestuia, toate schemele noi finanțate prin Fondul pentru Modernizare includ acum obligații privind dezvoltarea bateriilor sau finanțează exclusiv capacități de stocare.
„Investițiile în producție, în rețele și în stocare, împreună cu politici coerente și consecvente, sunt singura soluție pentru consolidarea sistemului energetic. Rezultatele nu apar peste noapte, ci după ani de investiții și de implementare serioasă”, a concluzionat Ilie Bolojan.
.jpg)
