Centrul pentru Studiul Democrației atrage atenția: Sărăcia energetică crește odată cu criza COVID-19. Este timpul pentru dreptul la energie și servicii de energie pentru toți românii!

Publicat pe Categorii Energie, Esential, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Centrul pentru Studiul Democrației atrage atenția: Sărăcia energetică crește odată cu criza COVID-19. Este timpul pentru dreptul la energie și servicii de energie pentru toți românii!
  • Un sfert dintre români au probleme legate de accesul la energie
  • CSD propune un fond special destinat sărăciei energetice, gestionat de stat ca garant al drepturilor cetățenilor
  • “Pentru cea mai mare parte a consumatorilor vulnerabili nu există politici de sprijin, parțial din pricina unei legislații incomplete, parțial din cauza nerecunoașterii fenomenului în totalitatea sa în politicile comerciale ale companiilor”

Sărăcia energetică crește odată cu criza COVID-19, atrage atenția Centrul pentru Studiul Democrației. “Criza Covid scoate în evidență și amplifică problemele legate de accesul la energie, însă e important de reținut că, pentru cel puțin un sfert din populația României și peste 10% din cea a Europei, acestea existau dinaintea crizei și vor persista dincolo de ea. De aceea, este necesară conceptualizarea și implementarea în legislație a dreptului la energie pentru toți cetățenii, precum și operaționalizarea acestuia într-un mecanism care să asigure în mod continuu accesul la servicii de energie accesibile, sigure și curate al tuturor cetățenilor”, potrivit unui studiu realizat de CSD.

Propunerea este “un fond special destinat sărăciei energetice”, gestionat de stat ca garant al drepturilor cetățenilor, care să preia povara facturilor atunci când gospodăriile ajung în incapacitate de plată, să protejeze gospodăriile de consecințele unor dezechilibre macroeconomice. Acesta poate fi o sursă de investiții în infrastructură și în eficiența locuințelor.

Mecanismele de accesare a acestui fond trebuie să aibă un caracter flexibil și echitabil, astfel încât interesele economice ale furnizorilor de energie să nu fie afectate, iar fondul să nu devină un pretext pentru neplata facturilor, se precizează în studiul realizat de CSD. De asemenea, modalitățile de alimentare a acestui fond pot fi explorate împreună cu reprezentanți ai furnizorilor și ai consumatorilor.

Funcționarea permanentă a unei astfel de plase de siguranță pentru asigurarea dreptului la energie este o modalitate sustenabilă de protecție a cetățenilor în fața unor crize neprevăzute, fie ele globale sau doar la nivel de gospodarie, susuține Centrul pentru Studiul Democrației.

CSD recomandă: Un pact de solidaritate pentru instituirea dreptului la energie

Pandemia a dat naștere unor dezechilibre suplimentare care riscă cu atât mai mult să submineze coeziunea socială și mecanismele democrației. În acest context, este necesară dezvoltarea unui pact de solidaritate pentru protejarea persoanelor cele mai vulnerabile în contextul crizelor actuale și viitoare, pentru a adresa inegalitățile sociale în creștere punând accentul pe sănătatea și bunăstarea populației vulnerabile, consideră CSD.

Se propune o distribuire corectă a costurilor pandemiei între gospodării, stat și actorii economici, necesară pentru protecția populației vulnerabile energetic. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare în activitățile de cercetare și dezvoltare pentru a investiga și înțelege mai bine impactul unor astfel de crize globale asupra populațiilor aflate în stare de vulnerabilitate sau sărăcie energetică.

Este timpul să ne gândim la dreptul la energie și la servicii de energie pentru toți, subliniază CSD.

Sunt necesare mult mai multe eforturi sunt necesare pentru a-i proteja pe cei vulnerabili.

CSD punctează:

  • Serviciile de solidaritate socială și energetice trebuie să continue să funcționeze la capacitate maximă, inclusiv în context de criză pentru a nu împiedica accesul persoanelor la energie, la scheme de sprijin și la o viață demnă.
  • Este nevoie de măsuri flexibile și susținute pentru a menține veniturile persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau se confruntă cu dificultăți pentru a absorbi șocul crizei și pentru a păstra puterea de cumpărare.
  • De asemenea, este nevoie de mecanisme de identificarea gospodăriilor și companiilor care au intrat în dificultate de plată a facturilor din cauza efectelor crizei și de mecanisme care să garanteze continuarea activității, fie că aceasta presupune o regândire a politicilor tarifelor sociale, subvențiilor și ajutoarelor oferite de stat, sau mecanisme de reeșalonare a plăților sau o regândire a opțiunilor de tarifare la companii. Pe măsură ce consumatorii devin mai vulnerabili și utilizează mai multă energie, accesul ușor la sprijin financiar trebuie să devină o regulă. De altfel, criza Covid a evidențiat consecințele negative pe care le are înțelegerea ingusta din legislație a vulnerabilității și ale surselor ei.
  • Este necesară o înțelegere aprofundată a conceptului de vulnerabilitate – implicit a vulnerabilității în raport cu serviciile de energie – pentru a putea elabora instrumente țintite și eficiente. Dincolo de legislație, vulnerabilitatea nu poate fi înțeleasă și rezolvata în practica fără eficientizarea aparatelor de asistență socială, în special a celor aflate în subordinea autorităților locale, acestea cunoscând cel mai bine comunitățile locale și problemele cu care se confruntă acestea.

Costurile unei gospodării cu energia trebuie să fie accesibile și predictibile, evitând astfel șocurile, nu numai pentru consumatorii vulnerabili, ci pentru populație în general și nu doar în situații excepționale. În acest sens, consumatorilor, mai ales în condițiile liberalizării pieței de energie, trebuie să li se asigure nu doar servicii de bună calitate, ci și mecanisme, stabilite prin contract, de protecție pentru situații neprevăzute în care pot apărea dificultăți de plată a facturii în gospodarie, susține CSD.

Alte aspect evidențiate în studiu:

  • Dată fiind capacitatea limitata a consumatorilor de a înțelege limbajul tehnic în care sunt întocmite contractele, buna credință a companiilor și supervizarea reglementatorului cu scopul de a proteja consumatorii sunt esențiale pentru stabilirea unor relații de durată, bazate pe încredere între ambele părți implicate în contract. Totodată este necesară introducerea de criterii de performanță pentru companii care să țină de politicile privind consumatorii vulnerabili la nivelul reglementatorului de piață. Identificarea unor instrumente de diseminare și recompensare a bunelor practici poate fi benefică în acest sens.
  • Tarifele sociale sau subvențiile de căldură sunt mecanisme tranzitorii către măsurile generalizate de eficiență energetică, dar ele trebuie actualizate astfel încât să țină cont de indexarea veniturilor, respectiv de adaptarea tranșelor de consum la volume raționale, în timp ce criteriile de acordare să fie echitabile și nerestrictive. Prin urmare, trebuie aplicate reguli specifice care să poată funcționa și produce efecte atât în timpul crizei COVID-19, cât și dincolo de perioada de carantină.
  • Limitarea deconectarilor de la serviciile de energie. Deși pe perioada stării de urgență s-a dispus plafonarea prețurilor la utilități, nu s-au luat măsuri privind interzicerea deconectarilor. În prezent, măsura este dispusă doar cu privire la cei a căror stare de sănătate depinde de conectarea la aparate de sprijin. Însă măsura este necesară ca plasă de siguranță pentru o categorie mult mai largă de consumatori și pentru o perioadă mai lungă de timp, nu doar de-a lungul stării de urgență sau alertă. Ținând cont de efectele pe termen lung pe care dezechilibrele economice le au asupra bugetelor de familie, este necesară luarea acestei măsuri cel puțin până la achitarea plăților, prevenind totodată acumularea de datorii la furnizori.
  • Pe timp de criză este necesară stabilirea unor niveluri minime de consum pentru a ne asigura că gospodăriile își pot acoperi nevoile de bază, în special cele legate de urgențele de sănătate, precum sunt cele din contextul crizei actuale (igienizarea gospodăriei, igiena personală, accesul la informație pentru informare, muncă, educație, etc.). După această perioadă, modificarea plafoanelor trebuie făcută astfel încât să prevină situații în care deconectările să provoace greutăți sociale. Mecanismele de gestionare sau ștergere a datoriilor nu pot fi adoptate decât în cooperare între guvern, reglementator și companiile de utilități.

CSD prezintă impactul imediat al crizei COVID-19 asupra gospodăriilor aflate în sărăcie energetică din Europa.

https://www.democracycenter.ro/romana/publicatii/policy-briefs/saracia-energetica-creste-odata-cu-criza-covid-19-este-timpul-pentru-dreptul-la-energie

“Situațiile anterioare de sărăcie energetică sunt acum exacerbate. Unii oameni sunt obligați să trăiască în condiții de confort termic scăzut, lipsiți de serviciile de energie prin care să-și poată asigura necesarul de hrană proaspătă sau de apă caldă curentă. Pentru alții, mai mult ca înainte, activitatea profesională, educația sau activitățile casnice devin provocări de luat în calcul în procesul de prioritizare a cheltuielilor. În pofida inițiativelor necesare de plafonare a prețurilor pe perioada stării de urgență, rămâne incertă situația celor care erau deja deconectați pentru neplată sau a celor care acumulează datorii la furnizori. Capacitatea fizică de reacție a companiilor și instituțiilor abilitate a fost redusă în această perioadă. Distanțarea fizică înseamnă, de asemenea, mai multe dificultăți în a căuta și a primi ajutor, fie din partea serviciilor oficiale de asistență socială, fie a familiei și a prietenilor.

Mai mult, pentru cea mai mare parte a consumatorilor vulnerabili nu există politici de sprijin, parțial din pricina unei legislații incomplete, parțial din cauza nerecunoașterii fenomenului în totalitatea sa în politicile comerciale ale companiilor. Minoritățile subreprezentate rămân în afara măsurilor de urgență. Legislația recunoaște consumatorii vulnerabili pe motiv de venituri reduse sau pe cei din motive de vârstă. Pentru aceștia ajutoarele de încălzire sunt acordate exclusiv în lunile de iarnă și în condițiile unui cumul de criterii restrictive. Tarifele sociale au la rândul lor un grad ridicat de limitare. Mai mult, măsuri luate în calcul în multe țări și care au produs o plasă de siguranță suplimentară pentru consumatori, precum sunt interzicerea temporară a deconectărilor sau mecanisme de sprijin financiar pe timp de criză, au lipsit deocamdată la noi în țară”.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *