Ultima oră: Senatul a adoptat luni, în sesiune extraordinară, proiectul de lege care instituie o nouă stare de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, măsură menită să limiteze impactul volatilității pieței asupra consumatorilor și să asigure disponibilitatea carburanților. Actul normativ prevede un mecanism flexibil de reducere a accizei la carburanți, aplicabil în funcție de evoluția indicatorilor de piață, astfel încât efectele crizei să fie atenuate atât din perspectiva prețurilor la pompă, cât și a menținerii stocurilor. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional.
Noua stare de criză va intra în vigoare odată cu promulgarea legii și se va aplica până la 31 octombrie 2026, după expirarea măsurilor instituite anterior prin OUG nr. 19/2026, valabile în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026. Potrivit raportului comun al comisiilor de specialitate din Senat, acciza va putea fi redusă gradual, între 5% și 25%, doar atunci când evoluția pieței justifică intervenția, iar mecanismul se va dezactiva automat odată cu revenirea prețurilor la un nivel considerat normal.
Senatorii au adoptat luni, în sesiune extraordinară, proiectul de lege care prevede declararea unei noi stări de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere și introduce măsuri menite să țină sub control efectele la pompă, fie că e vorba de preț, fie de stocuri disponibile. Documentul adoptat merge la Camera Deputaților, for decizional.România intră într-o nouă stare de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, după cea din perioada 1 aprilie – 31 iunie, instituită prin OUG nr. 19/2026. Potrivit proiectului votată, starea de criză va fi declarată de la intrarea în vigoare a legii și până la 31 octombrie„Acciza se diminuează gradual (5-25%) numai când indicatorii de piață o justifică și se dezactivează automat când prețurile revin la normal. Costul bugetar devine proporțional cu amploarea crizei, iar sprijinul este direct corelat cu prețul suportat de consumatori. Mecanismul respectă nivelul minim al Directivei 2003/96/CE la toate treptele”, se arată în raportul comun al comisiilor din Senat.
Comisia Economică din Senat a avizat favorabil proiectul de lege care introduce un mecanism de „acciză dinamică” pentru carburanți, după ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, au convenit asupra unei forme comune a inițiativei legislative.
Noua formulă legislativă renunță la reducerea TVA la carburanți și propune diminuarea accizei cu procente cuprinse între 5% și 25%, în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor internaționale ale petrolului. La intrarea în vigoare, reducerea accizei va fi de 10%, iar nivelul acesteia va fi reevaluat la fiecare două săptămâni. Măsura se va aplica inițial pentru o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de prelungire.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că Executivul a renunțat la varianta reducerii TVA deoarece aceasta ar fi încălcat legislația europeană și ar fi transmis un semnal negativ agențiilor internaționale de rating, într-un moment în care România așteaptă evaluările Fitch și Moody’s.
„Le mulțumesc că au renunțat la propunerea cu reducerea TVA, în compensație cu creșterea accizei, pentru că nu era compatibilă cu dreptul european. Suntem astăzi într-o situație deosebită. Așteptăm raportul agenției Fitch în această săptămână și raportul Moody’s săptămâna viitoare, iar astfel de anunțuri privind reducerea TVA nu ne-ar fi ajutat deloc în privința menținerii ratingului”, a declarat Alexandru Nazare, potrivit News.ro.
Ministrul a precizat că Ministerul Finanțelor a prezentat agențiilor de rating cele mai recente date privind execuția bugetară și măsurile adoptate pentru menținerea ratingului suveran al României, fără a exclude însă riscul unei retrogradări.
Potrivit lui Alexandru Nazare, noul mecanism va lua în calcul atât evoluția cotației țițeiului Brent, cât și cotațiile Platts pentru produsele petroliere, pentru ca ajustarea accizei să reflecte cât mai fidel evoluția pieței.
Ministerul Finanțelor estimează că reducerea inițială de 10% a accizei va avea un impact bugetar de aproximativ 100 de milioane de lei pe lună, valoarea urmând să varieze în funcție de condițiile din piață și de evoluția prețurilor la carburanți.
Inițiatorul proiectului, Bogdan Ivan, susține că reducerea accizei va avea un efect mai puternic asupra prețurilor la pompă decât diminuarea TVA și va fi completată de alte măsuri, precum limitarea exporturilor de motorină și limitarea adaosului comercial.
„Reducerea accizei va avea un impact mai mare decât în cazul reducerii TVA. Împreună cu celelalte măsuri, aceasta va conduce la o reducere a prețului final al carburanților”, a afirmat acesta.
Într-o postare publică, Alexandru Nazare a atras atenția că piața carburanților se confruntă cu un risc tot mai mare privind disponibilitatea produselor, pe fondul deficitului european de motorină și al scăderii stocurilor. „România nu se mai confruntă doar cu o criză a prețului, ci cu un risc real de criză de aprovizionare. Problema pe piața carburanților astăzi nu mai este doar cât costă combustibilul, ci dacă există suficient produs disponibil”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, România este vulnerabilă deoarece o parte importantă din necesarul de motorină este acoperită din importuri, iar orice intervenție în piață trebuie să protejeze consumatorii fără a afecta capacitatea de aprovizionare.
Nazare a precizat că, înaintea susținerii amendamentelor în Parlament, Ministerul Finanțelor a discutat propunerile cu reprezentanții companiilor petroliere și ai operatorilor din piața carburanților, împreună cu secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Ministrul a subliniat că, în contextul în care mecanismele temporare de plafonare a prețurilor au expirat la 30 iunie, orice nouă intervenție trebuie analizată inclusiv prin prisma impactului asupra deficitului bugetar, costurilor de finanțare și credibilității României în relația cu agențiile de rating.
Potrivit acestuia, mecanismul de acciză dinamică oferă flexibilitatea necesară pentru a răspunde schimbărilor din piață, reduce presiunea asupra consumatorilor, limitează impactul asupra bugetului și contribuie la respectarea țintei de deficit bugetar.
