- Securitatea cibernetică trebuie să fie luată în calcul încă din faza de proiectare a noilor investiții și să beneficieze de un tratament distinct în mecanismele de reglementare și de recuperare a costurilor – Corina Popescu
Securitatea cibernetică trebuie să devină o componentă esențială a investițiilor în infrastructura energetică, iar costurile aferente nu ar trebui tratate ca investiții obișnuite în tarifele de rețea, a spus Corina Popescu, Vicepreședinte Strategie și Dezvoltare Afaceri, ENEVO Grup, la FOREN 2026, prezentând pilonii necesari în pentru dezvoltarea viitoarei „autostrăzi energetice” europene.
„Nu mi-aș dori ca peste doi ani, după ce construim o rețea atât de frumoasă, cu numeroase interconexiuni și linii transfrontaliere moderne, să constatăm că nu avem structura de securitate cibernetică necesară pentru a o proteja”, a avertizat Corina Popescu.
Potrivit acesteia, experiența ultimilor ani și lecțiile învățate inclusiv din Ucraina arată că reziliența sistemului energetic nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma investițiilor în infrastructură fizică. „ Lecțiile Ucrainei arată că securitatea cibernetică trebuie să devină prioritate pentru sectorul energetic. Nu este suficient să protejăm interconexiunile transfrontaliere. Trebuie să protejăm această infrastructură critică prin investiții în securitatea cibernetică. Fără aceasta nu putem vorbi despre o infrastructură rezilientă, despre securitatea aprovizionării și despre fiabilitatea rețelei”, a subliniat reprezentanta ENEVO.
În opinia sa, securitatea cibernetică trebuie să fie luată în calcul încă din faza de proiectare a noilor investiții și să beneficieze de un tratament distinct în mecanismele de reglementare și de recuperare a costurilor.
Corina Popescu a prezentat audienței cinci piloni necesari dezvoltării infrastructurii energetice europene.
Primul dintre aceștia este existența unui cadru de reglementare stabil și predictibil. „Din păcate, în ultimul an nu am avut acest lucru în România”, a remarcat reprezentanta Enevo Grup.
Al doilea pilon îl reprezintă simplificarea proceselor de autorizare, care trebuie adaptate ritmului accelerat al investițiilor în infrastructură și corelate cu obiectivele de dezvoltare ale sectorului energetic.
Un rol esențial îl au și fondurile europene dedicate. Corina Popescu a amintit că în actualul exercițiu financiar european sunt disponibile aproximativ 6 miliarde de euro pentru astfel de proiecte, prin instrumente precum Connecting Europe Facility (CEF), iar pentru perioada 2028-2034 resursele financiare estimate vor fi de circa cinci ori mai mari. Trebuie să analizăm ce s-a întâmplat până acum și cum pregătim întregul sector pentru a absorbi cât mai mult posibil din aceste fonduri, a spus ea.
Potrivit reprezentantei ENEVO, utilizarea eficientă a finanțărilor europene este esențială pentru dezvoltarea infrastructurii fără impact suplimentar asupra facturilor consumatorilor.
Un alt subiect abordat a fost necesitatea integrării capacităților de stocare în noile proiecte energetice. Corina Popescu a amintit că, în urmă cu doar câțiva ani, ideea dezvoltării proiectelor regenerabile împreună cu sisteme de stocare era privită cu scepticism. „Astăzi suntem în punctul în care astfel de investiții, fără capacități de stocare asociate, nu mai sunt fezabile din punct de vedere economic”, a afirmat aceasta.
În final, vicepreședintele ENEVO a evidențiat importanța coordonării dezvoltării rețelelor la nivel european și a colaborării dintre operatorii de transport și sistem, astfel încât investițiile naționale să fie aliniate cu proiectele regionale și cu obiectivele europene privind interconectarea și securitatea energetică. „Trebuie să dezvoltăm rețeaua la nivel regional și să colaborăm cu alte țări pentru dezvoltarea interconexiunilor. O atenție deosebită trebuie acordată colaborării dintre operatorii de transport și sistem”, a concluzionat Corina Popescu.
