Remus Borza, coordonatorul procesului de reorganizare al Hidroelectrica: În insolvență, valoarea de piață a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro în 2012 la 4 miliarde de euro în 2016
Curtea de Apel București a pronunțat decizia nr. 125 din 30 martie 2017 prin care a închis definitiv procedura insolvenței Hidroelectrica după 5 ani, comunică EuroInsol.
La data deschiderii procedurii insolvenței, Hidrolectrica era parte într-un număr de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de păguboase pentru societate și care nu puteau fi încetate de Hidroelectrica datorită clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat în perioada 2006-2012 o pierdere financiară de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,100,000,000 EUR). Toate aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani înainte), ajungându-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Alro SA, să fie prelungite până în anul 2018 sau chiar 31.12.2019, se precizează în comunicatul transmis de EuroInsol.
O alta cauză a insolvenței au reprezentat-o contractele de întrajutorare în care Hidroelectrica era parte și care aveau ca obiect cumpărarea energiei de la alți producatori, mai scumpi (Nuclearelectrica, Termoelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva). De asemenea, la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, Hidroelectrica înregistra cheltuieli enorme cu personalul, pentru anul 2011 cheltuiala fiind de peste 100.000.000 Euro, în condițiile în care anul 2011 a fost un an secetos și pe cale de consecință producția a înregistrat o scădere semnificativa (numai 14,71 TWh produși în anul 2011 față de 19,85 TWh în anul 2010), tradusă într-o scădere drastica a unor venituri oricum insuficiente pentru susținerea activității. O alta cauză a insolvenței a reprezentat-o vânzarea unei părți însemnate de energie la prețul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de producție.
Din anul 2011, costurile cu apa uzinată au crescut cu 323%, ca efect al aplicarii HG nr. 1202/2.12.2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Hidroelectrica era de asemenea implicată în raporturi contractuale dezavantajoase cu filialele sale, Hidroserv. La dezechilibrul patrimonial major al debitoarei a contribuit și managementul defectuos, concretizat în decizii manageriale cu impact negativ în poziția financiară și în performanțele Hidroelectrica, cum ar fi stabilirea preturilor in contractele bilaterale sub prețul de cost și prelungirea acestor contracte dezavantajoase.
Seceta severă din anul 2011 care a condus la o scădere importantă a cifrei de afaceri și implicit a încasărilor, nu a determinat la nivelul managementului o reacție adecvată în sensul restructurării corespunzătoare a cheltuielilor care să țină cont de aceste aspecte. Mai mult, anumite cheltuieli, printre care și cheltuielile cu personalul, au avut o evoluție crescătoare care nu numai că prin ele însele au condus la datorii pentru stingerea cărora erau necesare ieșiri de numerar, dar au creat și consecințe fiscale majore, susțin reprezentanții EuroInsol.
Măsurile de eficientizare luate în procedura de insolvență au condus la revirimentul companiei de stat. Dupa un an de insolventa Hidroelectrica anunta in anul 2013 un profit de 202 milioane Euro si in anul 2014 un profit record de aproape 300 milioane euro, reusind in acest interval de timp sa-si reduca datoria cu 82 %, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.
Dupa ce in iunie 2013 Tribunalul Bucuresti a inchis procedura insolventei prin sentinta nr. 6482/26.06.2013, constatand ca Hidroelectrica si-a achitat datoriile din planul de reorganizare propus si implementat de administratorul judiciar, in februarie 2014 Hidroelectrica a reintrat in insolventa, urmare deciziei 456 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti. Hidroelectrica devenise la acel moment o companie profitabila, singurul motiv pentru reintrarea in insolventa fiind judecarea pe fond a contestatiilor traderilor de energie, ale caror cauze au fost trimise spre rejudecare de catre Curtea de Apel Bucuresti. Pana la prima inchidere a procedurii insolventei in iunie 2013 administratorul judiciar denuntase toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica (inclusiv contractele cu traderii de energie) si renegociase 487 de contracte in care Hidroelectrica era parte.Intoarsa la Tribunalul Bucuresti exclusiv pentru judecarea contestatiilor si actiunilor traderilor, procedura insolventei a continuat cu o lupta acerba in instanta intre traderi si Hidroelectrica, miza fiind 3,2 miliarde lei pe care traderii le solicitau cu titlu de despagubiri de la Hidroelectrica pentru denuntarea contractelor de vanzare energie.
Pentru recapatarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au actionat Hidroelectrica in instanta in peste 200 de litigii – contestatii la tabelul de creante, actiuni in despagubiri, opozitii la deschiderea procedurii, contestatii impotriva denuntarii contractelor de catre administratorul judiciar, recuzari, stramutari, contestatii in anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instantele, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in aproximativ 5 ani de litigii.
„În perioada 2013-2016 HIDROELECTRICA a raportat un profit cumulat de 1 miliard euro și o EBIDA anuală de 500 milioane euro. În insolvență, valoarea de piața a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro în 2012 la 4 miliarde de euro în 2016. Insolventa Hidroelectrica a consemnat o premiera absoluta si anume plata integrala a creantelor la valoare nominala. Insolventa Hidroelectrica a rasturnat eterna paradigma ca statul este un prost administrator. Si companiile statului pot sa genereze incredere, stabilitate si profit daca managementul acestor companii este incredintat unor oameni recomandati de competente profesionale, capabilitati manageriale, moralitate si nu exlusiv de carnetul de partid. Companiile statului administrate corect si eficient pot sa reprezinte veritabile motoare de crestere economica si piloni de stabilitate sociala. Insolventa Hidroelectrica a facut istorie. A aratat o cale extrem de eficienta, desi dureroasa in costuri sociale, pentru toate companiile aflate in dificultate in efortul de a-si restructura business-ul, de a-si creste competitivitatea intr-o piata concurentiala.Fiind inchisa procedura insolventei, se intra in linie dreapta in procesul de listare a Hidroelctrica. In conditiile in care guvernul va schimba metodologia de privatizare, vanzarea de catre statul roman a unui pachet de 15% va aduce in trezoreria Ministerului de Finante aproape 1 miliard de Euro, suma ce-i va permite guvernului sa se incadreze in tinta de deficit bugetar de 3 % , asumata pentru 2017”, a declarat av. dr. Remus Borza, coordonatorul procesului de reorganizare al Hidroelectrica si practician coordonator al EURO INSOL pana in ianuarie 2017.
