În 2015, compania E.ON România a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro, în creştere uşoară faţă de 2014 (1,08 miliarde de euro). Investiţiile s-au ridicat la aproape 100 de milioane de euro anul trecut, fiind cele mai mari de la intrarea companiei pe piaţa din România, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al companiei, într-o conferinţă de presă. El nu a dorit să comunice profitul înregistrat de companie în 2015, a spus doar că acesta a fost „rezonabil”.
În 2016, reprezentanţii companiei şi-au propus să obţină o cifră de afaceri de 5 miliarde de lei (1,11 miliarde de euro – n.r.) şi investiţii cu o valoare apropiată celei din anul precedent.
Pe partea de gaze, compania a realizat anul trecut investiţii de 160 de milioane de lei, respectiv 36 de milioane de euro, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 de kilometri şi extins cu 150 de kilometri. Pentru 2016 au fost bugetate 190 de milioane de lei (43 milioane de euro), obiectivele principale fiind modernizarea a circa 500 de kilometri de conducte şi branşamente şi extinderea cu încă 150 de kilometri.
Valoarea investiţiilor din segmentul de energie electrică a fost, anul trecut, de 240 de milioane de lei, respectiv 54 de milioane de euro, cele mai mari de la preluarea Electrica Moldova, în anul 2005. Principalele obiective au fost implementarea sistemului SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune.
Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii casnici poate fi realizată înainte de termen, însă autorităţile trebuie să definească rapid mecanismele care să facă piaţa să funcţioneze optim şi care lipsesc în prezent, a declarat, marţi, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, într-o conferinţă de presă.
Hajdinjak: Mecanismul de protecţie a consumatorilor vulnerabili, vital într-o piaţă liberalizată.
Directorul general al E.ON România consideră că „situaţia de acum, când preţurile pe pieţele internaţionale sunt foarte mici, reprezintă o şansă bună pentru ca Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) să liberalizeze piaţa timpuriu, însă acest lucru trebuie făcut la modul corect. Chiar dacă preţurile vor fi libere, vor fi formate de piaţă, autorităţile trebuie să monitorizeze atent piaţa, pentru a nu exista derapaje. Acum lucrurile nu merg bine, nu avem transparenţă în piaţă, iar producătorii nu vând suficient gaz pe bursă. Nu avem o parte din componentele de piaţă. Nu avem piaţă de echilibrare, nici piaţă pentru ziua următoare, cum există la energie electrică”. În opinia sa, trebuie definit îun mecanism de protecţie a consumatorilor vulnerabili, mecanism care este vital într-o piaţă liberalizată.