- România, prin Nuclearelectrica, are un plan energetic strategic bazat pe extinderea capacităților nucleare și susține angajamentul global de a tripla capacitatea de producție a energiei nucleare până în 2050.
Cât de necesară și importantă este energia nucleară în lume și în România? Energia nucleară este liantul între securitate energetică și lipsa emisiilor. Fără creșterea capacității nucleare, lumea riscă un declin accentuat al utilizării acesteia în economiile avansate, ceea ce ar putea duce la miliarde de tone de emisii suplimentare de carbon, avertizează specialiștii.
În ultimii 50 de ani, energia nucleară a evitat aproximativ 55 Gt de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape doi ani din emisiile globale de CO2 legate de energie. Cu toate acestea, în ciuda contribuției energiei nucleare și a creșterii rapide a energiilor regenerabile, emisiile de CO2 legate de energie au atins un nivel record în 2018, deoarece creșterea cererii de energie electrică a depășit creșterea energiei cu emisii reduse de carbon.
Absența unor noi prelungiri ale duratei de viață și a unor noi proiecte ar putea duce la emisii suplimentare de 4 miliarde de tone de CO2, fapt ce subliniază importanța parcului nuclear pentru tranzițiile energetice cu emisii reduse de carbon la nivel mondial. În economiile emergente și în curs de dezvoltare, parcul nuclear va furniza energie electrică cu emisii reduse de carbon timp de decenii.
Specialiștii mai atrag atenția că dacă nu va crește mai mult producția de energie nucleară, tranziția către energia curată devine mai dificilă și mai costisitoare, necesitând investiții suplimentare de 1,6 trilioane de dolari în economiile avansate în următoarele două decenii. În mod critic, un deficit major de energie curată ar apărea până în 2040, necesitând ca energia eoliană și energia solară fotovoltaică să își accelereze în continuare dezvoltarea pentru a umple golul.
Se preconizează că emisiile de CO2 din industrie în cadrul unor traiectorii care limitează încălzirea globală la 1,5°C fără depășire sau cu depășire limitată vor fi cu aproximativ 65-90% mai mici în 2050 comparativ cu 2010, față de 50-80% în cazul unei încălziri globale de 2°C (încredere medie).
Aceste reduceri pot fi realizate prin combinații de tehnologii și practici noi și existente, inclusiv electrificare, hidrogen, materii prime durabile din biomasă, înlocuirea produselor și captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS). Opțiunile sunt dovedite din punct de vedere tehnic la diferite scări, însă implementarea lor la scară largă poate fi limitată de constrângerile economice, financiare, umane și de capacitatea instituțională în anumite contexte și de constrângerile specifice, de caracteristicile specifice ale instalațiilor industriale la scară largă. În industrie, reducerea emisiilor prin eficiența energetică și a proceselor nu este suficientă pentru a limita încălzirea la 1,5°C fără depășire sau cu depășire limitată.
România a înțeles toate aceste aspecte și a luat măsuri, la timp și cât mai eficient, pentru a netezi calea către decarbonizare: de la poziții de susținere a Comisiei Europene cu privire la rolul energiei nucleare în tranziția energetică, la strategia energetică națională, dezvoltarea mecanismelor de finanțare de sprijin, cum ar fi CfD, interesul și sprijinul față de tehnologiile de ultimă generație capabile să susțină înlocuirea instalațiilor pe bază de cărbune în cel mai eficient mod, un accent puternic se pune pe dezvoltarea cooperării și a parteneriatului internațional pentru a avea o implementare robustă a proiectelor sub umbrela celui mai profesionist și eficient parteneriat.
“Nuclearelectrica reprezintă o piatră de temelie a securității energetice regionale, jucând un rol esențial în asigurarea unei aprovizionări cu energie stabilă, curată și durabilă într-un mediu geopolitic din ce în ce mai dinamic și provocator. Contribuția companiei se extinde dincolo de România, fiind un furnizor esențial de energie și o forță stabilizatoare pentru țările vecine din sud-estul Europei. Prin furnizarea de energie electrică în bandă, fiabilă prin intermediul energiei nucleare, Nuclearelectrica consolidează independența energetică a României, și – în același timp – reduce dependența de sursele de energie importate, contribuind la o mai mare reziliență în întreaga regiune”, spune Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
În acest context, parteneriatele internaționale strategice sunt esențiale. Colaborările Nuclearelectrica cu Canada, Statele Unite, Italia și Coreea de Sud reprezintă mult mai mult decât investiții – ele înseamnă alianțe care promovează tehnologia de vârf, expertiza și valorile comune ale securității și durabilității energetice.
Proiectele Nuclearelectrica – fie că este vorba de renovarea Unității 1 de la Cernavodă, de dezvoltarea Unităților 3 și 4 sau de explorarea tehnologiei SMR – nu sunt doar priorități naționale, ci și soluții regionale care asigură stabilitatea energetică, creșterea economică și durabilitatea mediului, precizează Cosmin Ghiță.
Prezentăm în cele ce urmează stadiul proiectelor mari de investiții pe care le are în derulare SNN. Mulțumim Directorului General, Cosmin Ghiță, pentru informațiile detaliate și explicațiile oferite.
Programul nuclear românesc – de la Unitățile 1 și 2 la 3 și 4
Programul nuclear civil românesc a demarat la începutul anilor ’80, când a început construcția unei multiunități cu tehnologie CANDU pe amplasamentul de la Cernavodă. În prezent, există două unități în funcțiune, Unitatea 1 fiind în exploatare comercială din 1997, iar Unitatea 2 din 2007. Structurile civile ale unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt finalizate în proporție de 40-50% și sunt în conservare de la încetarea lucrărilor. Strategia pentru finalizarea Proiectului Unităților 3 și 4 este bazată pe un proces de selecție a investitorilor, astfel încât, în 2009, fost înființată societatea de proiect EnergoNuclear având ca acționari Nuclearelectrica și șase dintre cele mai renumite utilități europene – cu scopul de a promova și dezvolta Proiectul. Din 2014, Nuclearelectrica este singurul acționar al EnergoNuclear. În 2021, a fost adoptată o nouă Strategie pentru finalizarea Proiectului și a fost ratificat Acordul interguvernamental privind Acordul de cooperare față de Proiectele Nuclearelectrice de la Cernavodă și Sectorul Nuclear Civil din România între Guvernul României și Guvernul SUA („IGA”). În iunie 2023, a fost semnat Acordul de sprijin între statul român și Nuclearelectrica cu privire la Proiectul Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
“Într-adevăr, contractul EPCM semnat la Baku marchează o etapă majoră în avansarea și, în cele din urmă, finalizarea proiectului strategic al României privind unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, dând startul fazei a II-a a proiectului. Acest contractul reprezintă însăși fundația proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării Proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, management de proiect și servicii de sprijin pentru achiziții, prin intermediul unui consorțiu format din parteneri de înaltă calificare profesională, recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy. Odată ce Unitățile 3 și 4 vor fi conectate la rețea, 66% din energia curată a României va fi furnizată de energia nucleară, demonstrând, încă o dată, rolul critic al energiei nucleare în decarbonizarea profundă,” spune Cosmin Ghiță, apreciind că acest proiect este pe drumul cel bun pentru a deveni realitate la începutul anilor 2030.
Unitatea 1 CNE Cernavodă – ciclul 2 de viață
Nuclearelectrica a semnat recent contractul EPC, care este vital pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziționarea de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de renovare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de renovare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă.
“Acesta este contractul cheie care va prelungi durata de viață operațională a Unității 1 cu 30 de ani pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României prin evitarea a încă 5 milioane de tone de emisii de CO2 anual. Suntem dornici să lucrăm cu parteneri de renume internațional care au contribuit istoric la performanța operațională actuală a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă”, menționează Directorul General al Nuclearelectrica.
“Întregul proces se bazează pe contracte de pre-proiect, care asigură deja suficiente livrabile pentru fazele inițiale ale EPC. Concret, infrastructura necesară pentru proiect va intra în procesul de autorizare în prima jumătate a anului 2025, iar noi estimăm începerea lucrărilor inițiale de execuție în a doua jumătate a anului”, ne spune Cosmin Ghiță. În plus, Nuclearelectrica a asigurat instrumentele necesare pentru retubare în urmă cu aproximativ doi ani, iar livrările la fața locului vor începe în curând. Toate aceste lucrări și eforturi pregătitoare asigură o foaie de parcurs optimă pentru proiect și o pregătire solidă până la deschiderea în T4 2027.
Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996 și a marcat începutul și dezvoltarea programului nuclear românesc în exploatare. S-a numărat în mod constant printre cele mai performante unități nucleare la nivel mondial în funcție de factorul de capacitate.
CANDU și SMR
“Proiectul SMR de la Doicești se află în prezent într-un stadiu incipient, cu o serie de activități inițiale de inginerie și proiectare și o analiză tehnică a amplasamentului fostei centrale de la Doicești în curs de desfășurare. Am început recent studiile FEED 2, cu o durată estimată de 15 luni, la sfârșitul cărora vom înțelege mai multe despre fezabilitatea și economia tehnologiilor SMR. Estimăm că primul reactor modular al proiectului SMR de la Doicești va fi pus în funcțiune și conectat la sistemul energetic național (SEN) până la sfârșitul acestui deceniu, dar calendarul va fi dezvoltat ulterior după finalizarea studiilor FEED de către compania de proiect, RoPower Nuclear”, aflăm de la Cosmin Ghiță.
La nivel mondial se acordă o atenție deosebită tehnologiilor SMR. Comisia Europeană a anunțat recent crearea unei alianțe industriale dedicate reactoarelor modulare mici (SMR), care se va concentra pe accelerarea implementării acestora și pe asigurarea unui lanț de aprovizionare puternic în UE, inclusiv a unei forțe de muncă calificate. De notat că România are experiența necesară pentru a fi implicată în dezvoltarea unui proiect SMR de această anvergură: are 28 de ani de funcționare în siguranță a centralei nucleare de la Cernavodă; are o autoritate de reglementare riguroasă, CNCAN, care a aprobat deja Documentul de autorizare de bază care va facilita implementarea procesului de autorizare pentru toate etapele de dezvoltare a centralei nucleare SMR în România; un lanț de furnizori din industria nucleară care pot contribui la dezvoltarea proiectelor și un sistem educațional la cele mai înalte standarde inginerești.
“Centrala SMR cu 6 reactoare modulare mici, fiecare cu 77 Mwe, va avea o capacitate de 462 MWe și va produce energie curată, fără emisii de carbon și sigură. Astfel, față de fosta centrală poluantă pe cărbune de la Doicești, cea nouă va evita emisia în atmosferă a aproximativ 4 milioane de tone de CO2 pe an și va crea numeroase locuri de muncă în zonă: aproape 200 de locuri de muncă permanente; 1500 de locuri de muncă pe perioada construcției; 2300 de locuri de muncă în producție și asamblarea componentelor, precum și locuri de muncă pentru exploatarea și întreținerea instalațiilor pentru următorii 60 de ani”, ne mai spune Directorul General al Nuclearelectrica.
Baza pentru viitor
“Mentenanța și dezvoltarea ciclului nuclear în Romania, un proiect prioritar pentru mine la începutul mandatului, astăzi realizat, un proiect pe care îl consider un cadru pentru dezvoltarea viitoarei capacități nucleare. Foarte pe scurt: în data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica a finalizat achiziția unor active din fluxul de procesare a concentratului tehnic de uraniu din cadrul Sucursalei Feldioara a CNU, iar în perioada ianuarie – martie 2023, s-au făcut toate demersurile necesare pentru autorizarea procesului de producție și pregătirea instalațiilor pentru începerea procesării, practic am operaționalizat Sucursala Feldioara. În prezent, Feldioara este filiala SNN, funcționează la capacitate optimă și vom continua să o modernizăm,” a declarat Cosmin Ghiță.
De asemenea, Nuclearelectrica a schimbat strategia de achiziție a combustibilului cu scopul principal de a evita dependența de un singur furnizor, iar în prezent achiziționeaza U3O8 de pe piața internațională, în cadrul unui acord-cadru, pe care îl transforma în UO2 la Feldioara și îl foloseste pentru fabricarea fasciculelor de combustibil la FCN Pitești. “Sunt mândru să spun că am reușit să ne asigurăm propriul ciclu de combustibil, cu beneficii nu numai pentru Nuclearelectrica, ci și pentru România”, spune Ghiță.
.jpg)
