Reprezentanții Guvernului au luat act de aspectele semnalate de furnizorii și distribuitorii de energie cu privire la efectele crizei asupra situației financiare a acestora. În cadrul dialogului deschis cu reprezentanții pieței energetice, Guvernul își exprimă disponibilitatea pentru identificarea celor mai potrivite soluții care să asigure protejarea consumatorilor și desfășurarea activității economice în condiții de eficiență și competitivitate, potrivit unui comunicat al Guvernului, transmis după prima reuniune a Comitetului Interministerial în domeniul energiei, care a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, sub coordonarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă.
Participanții la discuții s-au angajat să transmită către Guvern, în cel mai scurt timp, punctele lor de vedere, precum și propriile soluții pentru a gestiona, într-o formulă sustenabilă, ansamblul de măsuri necesare pentru protejarea populației și a economiei, se mai precizează în comunicat.
”Este important să avem o abordare integrată, la nivel guvernamental, privind gestionarea crizei energetice, care să asigure atât o bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă consumatorii casnici și economia, cât și a soluțiilor de răspuns. Obiectivul Guvernului este de a atenua cât mai mult din efectele creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pentru a proteja cetățenii, a menține locurile de muncă și a susține sectoarele economice”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
În cadrul reuniunii, reprezentanții Ministerului Energiei au prezentat situația facturilor la energie și gaze naturale în raport cu aplicarea schemei de compensare și plafonare stabilită de Guvern. De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra pachetului de măsuri ce urmează a intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2022, complementar celor deja aprobate și puse în aplicare. În acest sens s-au discutat posibilitățile de îmbunătățire a acestor măsuri, pentru a păstra un echilibru pe piața energetică și a proteja consumatorii casnici, IMM-urile, cât și marii consumatori industriali. Pentru a veni în sprijinul marilor consumatori de energie, în decembrie anul trecut, au fost alocate 130 milioane de euro pentru susținerea acestora. Ministerul Energiei are consultări, în prezent cu reprezentanții Comisiei Europene, în scopul continuării acestei forme de sprijin, în condițiile în care prin această modalitate de ajutor financiar au fost susținute 15 ramuri din industria României care au angajate direct și pe orizontala economiei peste 100.000 de persoane.
Din partea Guvernului, la întâlnire au mai participat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, reprezentanți ai ministerelor Energiei, Economiei, Cancelariei Prim-Ministrului, Agenției Națională pentru Resurse Minerale. De asemenea, la discuții au participat reprezentanți ai Consiliului Concurenței, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Societății Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale „OPCOM“ – S.A., Bursei Române de Mărfuri – S.A., precum și reprezentanți ai producătorilor, transportatorilor și ai furnizorilor de energie, ai confederațiilor patronale și sindicale, ai structurilor asociative și ai consumatorilor de energie.
ACUE: România este singura țară europeană care a ales să transfere acest efort financiar important – sprijinul acordat consumatorilor de energie – în sarcina furnizorilor
După prima reuniune a Comitetului interministerial pentru energie, Federația ACUE a transmis un comunicat prin care avertizează că deteriorarea semnificativă a situației financiare a furnizorilor și distribuitorilor de energie reprezintă un risc major pentru întreg sectorul energetic cu repercusiuni majore în întreaga economie.
Furnizorii și distribuitorii de energie depun toate eforturile pentru a răspunde evoluției în creștere accelerată a prețurilor de achiziție de pe piața angro de energie, implementează și prefinanțează pachetul de măsuri dispus de autorități, pentru sezonul rece 2021-2022. Totuși, neclaritățile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situației financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare și distribuție. Suntem extrem de îngrijorați în legătură prevederile OUG nr.3/2022 avute în vedere pentru implementare începând cu 1 februarie a.c., în sensul că acestea nu reflectă costurile reale ale furnizorilor și vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situație nedorită și care ar genera o puternică reacție negativă în întregul sector energetic, se precizează în comunicatul ACUE.
Mai mult, se atrage atenția că măsura plafonării prețurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autoritățile române, nu respectă legislația națională (Legea energiei 123/2012 cu modificările și completările ulterioare – art 80) și nu aplică în mod corect legislația UE. Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta prețului final sunt diferite în funcție de operatorul de distribuție, măsura conduce, totodată, și la un tratament diferențiat între furnizori. De asemenea, modul de calcul al prețului de referință pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu. Impactul direct al unei compensații parțiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvență sau faliment și daune fără precedent asupra fluxului de numerar operațional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-și continua activitatea, semnalează Federația.
Majoritatea statelor europene aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura țară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor, semnalează reprezentanții ACUE. Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situații fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuție energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceștia sunt obligați să cumpere energia electrică necesară pentru funcționarea rețelei fiind expuși la costurile extrem de mari de pe piața angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE. În cazul rețelelor electrice, această situație a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forțând distribuitorii să diminueze investițiile. Obligația de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie.
“Facem apel la implementarea imediată a unui mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fără îndoială, la colapsul financiar al furnizorilor și distribuitorilor de energie”, precizează Dana Dărăban, director executiv, Federația ACUE
Ca soluții pentru situația actuală din sectorul energetic Federația ACUE propune:
• Pentru consumatorul casnic, un model de compensare cu sumă în valoarea fixă și în funcție de venit, date fiind efectele disproporționate ale prețurilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.
• Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut în vedere cadrul de ajutor de stat. Subliniem faptul că se permit ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate până la minimele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei și acestea pot fi puse în aplicare de către statele membre fără o notificare prealabilă către Comisie.
Potrivit ACUE, ideea plafonării prețului la energie începând cu data de 1 aprilie 2022 nu este o soluție fezabilă pentru atenuarea creșterilor de preț pe piața angro de energie. Impactul oricărui plafon de preț depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare și nivelul la care este stabilit. O intervenție publică nu trebuie să conducă la costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.
“La suprafață, controlul prețului la facturile de energie pare o idee bună, dar îngrijorarea se referă la efectul asupra concurenței pe piața energiei și a invesțiilor. Dovezile sunt clare că stimularea piețelor, a concurenței, a investițiilor este cel mai bun mod de a menține prețurile la un nivel rezonabil și nu soluția reglementărilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie direcționat către aceștia”, afirmă Dana Dărăban.
Instituirea unor măsuri precum blocarea reflectării costurilor de achiziție a energiei în prețurile finale va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susține financiar costurile cu achiziția energiei. Efectul predictibil al unei astfel de măsuri este amânarea sau încetarea plăților către producători, transportatori și distribuitori și, implicit, falimentul furnizorilor, concluzionează ACUE, în comunicat.
Rolul furnizorilor de energie pe lanțul valoric
Furnizorul de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro și o vinde clientilor directi (casnici si non-casnici). Prețul final include pe lângă prețul energiei și costurile de rețea – transport și distribuție, cogenerare de înaltă eficiență, certificatele verzi, acciza și TVA. În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife. Marja brută de furnizare este, în medie, de maxim 5%, din care furnizorul trebuie să își acopere cheltuieli precum cele cu salariile angajaților, centrele de relații cu clienții, sisteme informatice, transmiterea facturilor.
Federaţia ACUE reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrica SA, ENEL România, ENGIE Romania, Gaz Est, cu un număr total de peste 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2021 depășește 11 miliarde de euro.
